Internațional

(BLOG) Moldova şi cultura compromisului

Îl mai văzusem pe vice-prim ministrul moldovean, ministru al Afacerilor Externe la Paris, cu ocazia unei dezbateri organizate la Centre d’Accueil de la Presse Etrangère. Dar nu-l ştiam nici pe departe capabil să ţină un discurs de aproape o oră, într-o franceză perfectă, fără notiţe şi adnotări, într-un univers fascinant: cel al prietenilor Republicii Moldova. Locul faptei a fost de această dată sala de consiliu a Sciences Po, în organizarea lui Florent Parmentier (fidelul prieten al acestei ţări dar şi profesor universitar doctor la Paris) şi al think-thank-ului Notre Europe. Pe rue de l’Université deci, un Leancă de zile mari, apărător convins al ideii de integrare europeană a Moldovei, ca şi un susţinător înverşunat al cauzei francofone.

Astfel, vizita de la Paris a fost prilejuită de o dorinţă a celor două ţări de a întări relaţii şi promisiuni referitoare atât la aspiraţiile europene ale Chişinăului şi dorinţa de sprijin din partea Parisului, cât şi de eventuale acorduri care ar putea fi semnate du ministrul de Interne, Manuel Valls. Acesta a şi promis, de fapt, o vizită la Chişinău în iunie viitor.

Cât despre starea actuală a Moldovei, cerută de participanţii la dezbatere, iată scurta analiză a vice-premierului:

În 2009, relaţiile noastre cu UE erau suspendate. Sosirea noastră la putere [Alianţa pentru Integrare Europeană], după 8 ani de guvernare comunistă, a schimbat lucrurile. Iar acum, după 3 ani, dacă ar fi să-l parafrazez pe Lenin, aş zice că am reuşit să facem doi paşi înainte şi doar unul înapoi.

Nu suntem perfecţi, dar încercăm să facem lucrurile cât mai bine. Uneori când sosesc acasă îmi găsesc soţia uitându-se la televizor, criticând ulterior guvernul. Totuşi sunt convins că o coaliţie aflată la putere este cea mai bună soluţie [pentru Moldova], în cazul acesta precis. Puterea în mâna unui singur partid nu duce la nimic bun. Moldova are deja cultura compromisului, va fi bine.

În ceea ce priveşte relaţia noastră cu Europa, cu UE… să vă dau un exemplu. Înainte de 2009 Moldova a fost vizitată de un singur comisar european. După 2009 avem deja 7 comisari care au vizitat Moldova, şi mai mult de 40 de delegaţii tehnice. Singura noastră problemă este că Moldova duce lipsă de o perspectivă clară de adeziune. Ţara noastră nu este încă eligibilă. Este foarte dur de acceptat, ca situaţie, căci moldovenii, dornici de a se alătura europenilor, se întreabă deja, şi pe bună dreptate, dacă şi statele membre ne vor cu adevărat. Avem nevoie de o luminiţă la capătul tunelului.

Cât despre francezi, vizitele au fost mai degrabă reuşite, afirmă un Iurie Leancă mai degrabă optimist. "Cineva mi-a zis că francezii sunt cartezieni, şi că înainte de a se gândi la extindere, ei trebuie să-şi facă curat în casă. Eu înţeleg acest lucru, dar şi noi avem nevoie de o viziune".

Bineînţeles, din meniul discuţiilor nu a lipsit nici Transnistria. Pentru Iurie Leancă, este vorba de o "problemă de răbdare"; iar cum "pentru un popor latin este greu să ai răbdare…". Dar, altfel, o foarte bună dovadă de ameliorare a relaţiilor între UE şi Rusia ar fi de altfel retragerea trupelor armate ruseşti din zonă, consideră Leancă, "pentru a le înlocui cu trupe de observatori, forţe civile, sub egida OSCE".

Iar la ultima întrebare, cireaşa de pe tort…"aveţi un pronostic cronologic, calendaristic, pentru invitaţia de aderare la UE?"

Totul depinde de dezvoltarea internă a Moldovei. Însă noi ştim că, unui copil care plânge i se va da lapte într-un final. Cât despre mine, personal, sper să putem prezenta oficial cererea de aderare la sfârşitul anului 2014.
Amen.

presseurop.eu

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *