BM: Situaţia privind sărăcia în Moldova s-a îmbunătăţit, dar există riscuri mari pentru viitor
Banca Mondială a menționat că, pe parcursul ultimilor ani, Republica Moldova a înregistrat o creştere economică rapidă, asistată de progrese semnificative în domeniul reducerii sărăciei şi prosperităţii partajate. Creşterea economică a constituit 5 procente anual începând din 2000. În acelaşi timp, rata sărăciei la nivel naţional s-a redus de la 68 procente la 27 procente în perioada 2000-2004 şi a continuat evoluţia descendentă atingând nivelul de 11.4 procente în 2014. Cu toate acestea, Republica Moldova rămâne una din cele mai sărace ţări din Europa, confruntându-se cu provocări de menţinere a progresului.
Raportul privind sărăcia în Republica Moldova 2016, lansat astăzi în Chişinău, include trei axe de studiu de analiză: raportul privind „Reducerea sărăciei şi prosperitatea partajată în Moldova: Progrese și perspective", care explorează tendinţele şi factorii determinanţi în domeniul sărăciei şi prosperităţii împărtăşite şi studiile complementare „Piaţa muncii în Republica Moldova” şi „Transformarea structurală a exploataţiilor agricole mici din Republica Moldova: implicaţii pentru reducerea sărăciei şi prosperitatea împărtăşită".
După cum este indicat în Raportul principal, pe lângă creşterile atestate la nivelul salariilor non-agricole, pensiile au fost factorul cel mai important ce a contribuit la creşterea veniturilor pentru cele mai sărace 40 procente ale populației şi la reducerea sărăciei. Desigur pensiile nu reprezintă instrumentul cel mai efficient pentru susținerea celor mai nevoiaşe categorii de persoane. Piața muncii din Republica Moldova a contribuit la îmbunătăţirea situaţiei, dar anume prin rezultatele de creștere a productivității muncii şi nu prin crearea unor noi locuri de muncă – de fapt, ocuparea forței de muncă a scăzut în mod constant.
"Creșterea remitenţelor încetineşte, iar statul nu își poate permite o majorare a pensiilor", a declarat Maria Eugenia Dávalos, economist principal la Banca Mondială, una din autori principali a studiului. "Astfel, pe viitor, îmbunătățirea standardelor de viață trebuie să fie generată de locurile de muncă.”
Recomandările propuse în cadrul studiilor includ consolidarea pieţii interne a muncii, abordarea corupției în mediul de afaceri, dezvoltarea activităţilor agricole și non-agricole în mediul rural, şi îmbunătățirea acoperirii sistemului de asigurări sociale și alocațiilor pentru încălzire.
"Consolidarea mijloacelor de existență ale micilor agricultori este extrem de importantă, deoarece sectorul agricol asigură în continuare 30 la sută din ocuparea forței de muncă, iar alți 24 la sută fiind angajați în activităţi agricole de mică intensitate", a menționat Dl Alex Kremer, Director de ţară pentru Moldova. "Deoarece majoritatea micilor fermieri nu sunt antrenaţi în activităţi comerciale, atunci urbanizarea, conectivitatea și angajarea în muncă în afara gospodăriilor agricole reprezintă cele mai bune opţiuni de ieşire din sărăcie."
Cu mai mult de zece ani în urmă, un studiu similar s-a axat pe problemele determinate de insuficienţa investiţiilor în acumularea capitalului uman de către persoanele nevoiaşe, inegalităţile semnificative la nivelul standardelor de trai, dependența de pensii, sporirea inactivităţii şi dependența de agricultura de subzistenţă, migraţia substanţială, şi nivelul insuficient de acoperire a reţelei de asistenţă socială. Soluționarea definitivă a acestor provocări este critică pentru atingerea unei creşteri durabile, reducerea sărăciei şi prosperitatea partajată în anii următori.
Din momentul aderării Republicii Moldova la Grupul Băncii Mondiale în 1992, au fost alocaţi peste 1 miliard dolari SUA pentru circa 60 de proiecte de țară. În prezent, portofoliul Băncii Mondiale include 10 proiecte active cu un angajament total de 355,5 milioane dolari SUA.
TIMPUL.MD
