Buturuga cea mare a educaÅĢiei
Al doilea ca funcÅĢie deÅĢinutÄ, dar primul în fapt stÄpân al Institutului de ÅtiinÅĢe ale EducaÅĢiei, este Nicolai Ilevici Bucun, apariÅĢia Åi menÅĢinerea cÄruia în posturile-cheie în domeniu este învÄluitÄ de mister: doctor în medicina sanitarÄ Åi lector superior la USMF, N. Bucun pleacÄ („este plecat”?) din medicinÄ Åi se instaleazÄ în 1975 la IÅE, devenind astfel omniprezent la cârma ÅtiinÅĢelor educaÅĢiei Åi învÄÅĢÄmântului (10 ani Åef de sector, 15 ani director adjunct Åi director al IÅE, doi ani viceministru al EducaÅĢiei, Åase – prorector).
DeÅi omul „este ceea ce gândeÅte”, îl apreciem totuÅi dupÄ faptele sale. Or, deÅi N. Bucun e mereu în posturi-cheie, deÅi a semnat o mulÅĢime de publicaÅĢii Åi este campion naÅĢional la pregÄtirea doctorilor în psihopedagogia handicapaÅĢilor (dar Åi unicul cÄruia i s-a respins o tezÄ coordonatÄ – pentru plagiat!) – observaÅĢi unde avem succese?!.., – cu numele lui Bucun nu se asociazÄ nici o idee (concept, principiu, teorie), cÄci orice valoare ÅtiinÅĢificÄ indicatÄ de CV-ul sÄu, la o examinare mai atentÄ, nu este decât una bine cunoscutÄ în Occident sau Rusia.
În schimb, fenomenele care au pus cruce adevÄratei democratizÄri Åi modernizÄri a învÄÅĢÄmântului îÅi au originea în funcÅĢiile ocupate de Bucun.
Viceministru fiind, a separat evaluarea manualelor prezentate la concurs de conceptorii de curriculum, creând astfel discordanÅĢe de principiu între documentele conceptuale ale reformei, curricula disciplinare Åi manuale, reducând la zero Åi valoarea funcÅĢionalÄ a ConcepÅĢiei învÄÅĢÄmântului (1995) Åi a Curriculumului de bazÄ (1997) – documentele de temelie ale reformei Åcolare. Apoi a reinstalat standardele educaÅĢionale sovietice. A conceput Åi a coordonat distrugerea curricula disciplinare, eliminând din acestea obiectivele educaÅĢionale – o inepÅĢie epistemicÄ nemaiauzitÄ. Ca sÄ-Åi poatÄ realiza misiunea diabolicÄ, i-a retras nelegal subsemnatului dreptul de modernizare a Curriculumului de LLR la ediÅĢia a III-a (2010), care reprezintÄ Åi disciplina nr.1 a învÄÅĢÄmântului naÅĢional, dÄruindu-i-l lui A. Ghicov Åi ignorând astfel rezultatele cercetÄrilor de cca 30 de ani ale sectorului EducaÅĢie LingvisticÄ Åi LiterarÄ.
A mimat colaborarea, în fals accent bucureÅtean, cu ministerul omolog al României, rezultatele fiind deconspirarea testelor de admitere (2001), menÅĢinerea celor douÄ sisteme paralele de învÄÅĢÄmânt – în limba românÄ Åi rusÄ, Åi statutul special pentru Limba rusÄ.
Åi-a subordonat aproape integral expertizarea-susÅĢinerea doctoratelor în pedagogie Åi psihologie, arogându-Åi chiar Åi funcÅĢia de preÅedinte al Seminarului ÅtiinÅĢific la pedagogia generalÄ.
În fine, Åi-a arÄtat adevÄrata „valoare ÅtiinÅĢificÄ”, organizând Åi aprobând casarea din biblioteca IÅE a 2.692 de titluri de carte de referinÅĢÄ. Nu afirm cÄ vila sa din Ghidighici s-ar datora DicÅĢionarelor Brocghauz, casate de el, dar specialiÅtii apreciazÄ aceastÄ ediÅĢie de unicat din Basarabia sec. XX la un preÅĢ Åi mai mare.
IatÄ doar câteva dintre „meritele” pentru care medicul sanitar Åi psihoterapeutul pensionar N. Bucun troneazÄ sfidÄtor la IÅE, asemeni monumentului eroilor comsomoliÅti pe Bulevardul Grigore Vieru din ChiÅinÄu.
FiČi la curent cu ultimele noutÄČi. UrmÄreČte TIMPUL pe Google News Či Telegram!