Suntem dispuşi să menţinem relaţii cordiale întâi de toate cu persoanele care ne fac complimente. În una din ediţiile precedente ale FEMEII, colega noastră Silvia Ursu aducea mai multe argumente de ce trebuie să acceptăm complimentele. Astăzi, vom relua subiectul, dintr-un alt unghi de vedere: cât de bine ne pricepem să facem un compliment? Cui putem adresa complimente şi cui nu putem şi din care anume considerente?
Tehnici de care trebuie să ţinem cont…
* Fiţi atenţi la tonul cu care veţi pronunţa cuvintele. Un compliment nu va avea efectul dorit dacă îl veţi rosti printre dinţi sau cu sprâncenele încruntate. Chipul dumneavoastră trebuie să se potrivească cu cuvintele rostite. Mai ales că, datorită contactului vizual, putem obţine până la 90% de informaţii despre starea psihologică a interlocutorului.
* Majoritatea oamenilor nu reuşesc să facă un compliment deoarece spun celeilalte persoane doar ceea ce le place, nu şi de ce le place. Puterea unui compliment depinde de sinceritatea lui. A spune cuiva numai ce-ţi place la el poate fi confundat cu o linguşire, de aceea nu uitaţi să adăugaţi şi de ce vă place. În loc de „Aveţi o tunsoare drăguţă”, este mai bine să spuneţi: „Îmi place tunsoarea dumneavoastră pentru că vă luminează privirea”.
* Adresaţi-vă interlocutorului pe nume. Încă filosofii antici spuneau că este agreabil să auzi pe cineva adresându-ţi-se pe nume. Dacă doriţi să sporiţi impactul cuvintelor pe care le spuneţi unei persoane anume, atunci respectaţi această condiţie. Se ştie că majoritatea oamenilor sunt mult mai atenţi la propoziţiile în care apare numele lor, iar a spune pe nume cuiva este un mod de a arăta că fiecare compliment adresat lui este construit anume pentru a i se potrivi. De exemplu: „Liliana, îmi place tunsoarea pentru că îţi luminează privirea”.
Într-o conversaţie de afaceri adresarea pe nume către partener va face mai uşoară calea spre un acord comun. Specialiştii recomandă utilizarea acestei tehnici atunci când conversaţia atinge problemele cele mai dificile, pentru a vă determina adversarul să fie de acord cu dumneavoastră.
* Nu spuneţi nimănui complimente, atunci când doriţi să obţineţi ceva de la interlocutorul dumneavoastră. Dacă după un compliment veţi cere cuiva să vă împrumute 200 de lei, veţi fi înscrişi în categoria linguşitorilor pentru o perioadă lungă de timp. Persoanele din jur vor rămâne cu impresii proaste şi nu vor dori să coopereze cu dumneavoastră.
* Nu răspundeţi la un compliment cu acelaşi compliment. De exemplu:
„Andreea, ai un ceas original!". „Ceasul tău e la fel destul de simpatic…".
Un astfel de răspuns trădează faptul că nu ştiţi ce să spuneţi.
* Nu mergeţi prea departe atunci când faceţi un compliment. De exemplu: „Mulţumesc că mi-ai dăruit acest aparat de fotografiat. Sunt sigur că îmi va fi de mare folos. Apropo, nu vrei să-mi arăţi cum funcţionează – nu pot să înţeleg…".
* Într-o conversaţie, uneori, apar momente contradictorii, în care ai vrea ca interlocutorul tău să-şi schimbe comportamentul sau atitudinea referitor la o anumită problemă. Învăţaţi-vă să transformaţi critica într-o declaraţie constructivă. De exemplu, în loc de: „Ţi-ai cusut o rochie urâtă" e mai bine să spunem: „Culoarea stofei te avantajează, partea de sus e bine decorată, însă în partea de jos poate faci ceva schimbări?". Important e ca mai întâi să evidenţiem momentele pozitive şi numai după aceea să atragem atenţia asupra celor nepotrivite, oferind în acelaşi timp şi o soluţie viabilă. Atunci când critica începe cu un compliment, e percepută mult mai uşor şi persoana vizată acceptă cu plăcere modificările.
* Ajutaţi persoanele să accepte complimentul. De exemplu, spuneţi cuiva: „Ce pantofi frumoşi aveţi!" şi auziţi în replică: „Ei…pantofii aceştia sunt vechi". Sau: „Sunteţi un profesor excelent", la care auziţi: „Îmi fac doar meseria". Persoana care nu poate accepta un compliment de obicei are un respect scăzut faţă de sine şi neîncredere în forţele proprii. Aproape întotdeauna se confruntă cu probleme de comunicare.
Cum procedăm în asemenea situaţii? Vă sfătuim să adresaţi o întrebare interlocutorului înainte ca acesta să vă „surprindă” cu un răspuns nepotrivit la complimentul pe care i-l faceţi. Cele mai bune sunt întrebările deschise. De exemplu: „Ion, sunteţi un profesor excelent pentru că veniţi în mijlocul nostru şi arătaţi interes pentru fiecare în parte. După părerea dumneavoastră, care este cea mai frecventă greşeală pe care o facem?”.
Abilitatea de a face un compliment sincer va contribui cu siguranţă la o comunicare mai bună cu cei din jur, la crearea unei simpatii reciproce, iar la locul de muncă vă va oferi şansa de a stabili relaţii bune şi de durată cu colegii şi vă va conduce spre o carieră de succes.
Aşadar, nu ezitaţi să faceţi complimente deoarece, cum spunea Robert Orben, „Prin doar câteva cuvinte bine alese, puteţi aduce bucurie oamenilor dragi.
Elena Sărăteanu
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
