Publicaţia „Ekonomiceskoe Obozrenie” susţine că semnarea acordului cu Tiraspolul privind relansarea circulaţiei mărfarelor este mai curând un gest politic, pentru că autorităţile de la Chişinău s-au grăbit să uite că republica separatistă a furat patrimoniul ÎS „Calea Ferată din Moldova” pentru a-şi crea o întreprindere proprie, al cărui statut nu este legalizat deocamdată. Publicaţia prezintă cifre ce nu par deloc a fi în avantajul CFM. TIMPUL a scris anterior despre necesitatea investiţiilor în infrastructura căilor ferate din R. Moldova pe care trebuie să le facă CFM. Însă asumarea unor angajamente în regiunea transnistreană care rămâne în afara controlului poate zădărnici proiectele de modernizare a căilor ferate. (I.M.)
Pe 30 martie, Chişinăul şi Tiraspolul au încheiat un acord prin care se angajează să reia circulaţia completă a trenurilor de pasageri şi marfă prin segmentul transnistrean. Până la sfârşitul lui aprilie, vor fi întreprinse măsurile tehnice şi administrative pentru a pune în aplicare această hotărâre.
Este salutară intenţia de a relua circulaţia trenurilor prin regiunea transnistreană. Cu toate acestea, apar câteva chestiuni care vor trebui să-şi găsească rezolvarea în timpul apropiat. Aşa-zisa întreprindere de stat Calea Ferată din Transnistria (CFT) a fost creată în 2004 în urma preluării forţate a proprietăţii Căii Ferate din Moldova în valoare totală de 650-700 milioane de lei. E vorba de gări, un depou, 100 km de drum feroviar, 20 de locomotive, circa 200 de vagoane şi 100 tone de şine. Apare întrebarea firească: recunoaşte Chişinăul dreptul republicii separatiste asupra proprietăţii sustrase şi statutul internaţional al CFT? Din acordul semnat înţelegem că angajaţii CFT vor transporta încărcături spre agenţii economici din Transnistria, însă responsabilitatea pentru calitatea şi cantitatea mărfii furnizate o va purta, la fel ca înainte, CFM. Totodată, angajaţii CFM nu vor asista la descărcarea mărfurilor. Prin semnarea actualului document se denunţă, de fapt, acordul dintre Rusia şi Ucraina din 2006, prin care părţile garantează securitatea garniturilor în timpul tranzitării prin regiunea transnistreană. În documentul semnat recent e stipulat că Tiraspolul şi Chişinăul vor elabora mecanismele de securitate a mărfarelor prin implicarea companiilor de asigurare private. Nu se pomeneşte că reprezentantul CFM va putea însoţi transportarea încărcăturilor.
Apropo, când autorităţile transnistrene au blocat la Tighina în 2006 trei marfare, CFM a trebuit să achite Rusiei, Ucrainei şi Belarusului despăgubiri în valoare de circa un milion de franci elveţieni.
În ceea ce priveşte decontările mutuale dintre CFM şi CFT, nu este clar cum se vor realiza acestea, de vreme ce Calea Ferată din Transnistria nu este înregistrată la Chişinău.
Potrivit unor estimări aproximative, după legalizarea CFT, Calea Ferată din Moldova va înregistra anual pierderi de 100-150 milioane de lei. Oare unde sunt avantajele? În fiecare zi din R. Moldova pleacă circa zece vagoane cu marfă, tot atâtea se importă. Dacă toate vagoanele ar merge prin Tighina, atunci fiecare furnizor ar economisi câteva sute de dolari per vagon. Prin urmare, câştigul oamenilor de afaceri va fi incomparabil mai mare decât pierderile posibile ale CFM.
În altă ordine de idei, cursele interne prin R. Moldova nu au nevoie de porţiunea transnistreană: segmentul feroviar Revaca – Căinari, construit în 2006, scurtează cu 100 km drumul de la nordul până la sudul ţării, în comparaţie cu traseul similar prin nodul feroviar Tighina.
În ceea ce priveşte transportul de pasageri, situaţia arată în felul următor. Din Chişinău spre Moscova pleacă trei garnituri de tren: nr. 65 (rapid) – prin staţia Tiraspol, nr. 47 (rapid) şi nr. 341 (personal) – prin staţia Ocniţa. Se presupune că după legalizarea CFT, trenul nr. 47 va fi redirecţionat spre segmentul transnistrean. În prezent, cu acest tren călătoresc oamenii din Ungheni, Făleşti, Drochia, Bălţi şi alte raioane de nord ale republicii. Pe cursa ce va tranzita staţia Ocniţa va rămâne doar trenul nr. 341, „neîncăpător” pentru atâţia pasageri. Prin urmare, oamenii din regiunea de nord a Moldovei for fi nevoiţi să meargă la gara din Chişinău.
Trenul Chişinău – Odesa (format din patru vagoane), lansat în 2010, ajunge la destinaţie în cinci ore. În capitală urcă un număr redus de pasageri pe această cursă, pentru că până la Odesa poţi ajunge cu autocarul în 3,5 ore. În schimb, pasagerii din Tiraspol şi Tighina călătoresc cel mai mult cu trenul spre Odesa. Rezultă că CFM iroseşte resurse financiare pentru a menţine o cursă care prinde bine doar Transnistriei.
CFM supravieţuieşte datorită transportului de mărfuri, de pe urma căruia în 2011 întreprinderea a obţinut un venit de 109 mln. lei. În general, anul trecut au fost încasate 650 mln. lei, din care 365 mln. au parvenit din taxele pentru arenda spaţiilor şi unităţilor de transport feroviar. Venitul net al întreprinderii a constituit 58 mln. lei. CFM rezistă inclusiv graţie faptului că îşi vinde proprietatea mobilă. Au fost vândute deja 39 de secţii frigorifice (au mai rămas 33), 12 locomotive etc. Vor mai trece câţiva ani şi nu va rămâne nimic de vândut. Ce vom face atunci?
Anul trecut, CFM a înregistrat pierderi de 235 mln. lei la capitolul transport pasageri. Majorarea pierderilor sunt cauzate de deschiderea cursei Chişinău-Odesa, deoarece în 2010 pierderile întreprinderii de la Chişinău au constituit 157 milioane.
În prezent, CFM deţine circa 2,5 mii de vagoane care pot fi exploatate în continuare. Potrivit datelor din 2 aprilie 2012, în afara graniţelor ţării rămâneau 2.134 de vagoane. În acest context, trebuie de menţionat că pe parcursul a 45-180 de zile în afara ţării rămân 636 de vagoane, iar 708 circulă în exterior mai mult de şase luni. E greu de imaginat că în toată reţeaua feroviară din R. Moldova au mai rămas doar câteva sute de vagoane pregătite pentru exploatare! Oare s-a gândit cineva să întoarcă vagoanele CFM din afara ţării?
După Logos.press.md
ARTICOLUL FACE PARTE DIN EDIȚIA TIPĂRITĂ A COTIDIANULUI NAȚIONAL TIMPUL. VINERI 20 APRILIE.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
