Finanţe

Cât ne costă nepăsarea și ignoranța instituțiilor publice

Acești bani au fost utilizați neregulamentar și cu un risc deosebit de înalt de înstrăinare a patrimoniului public dat în folosință. Și deși suma prejudiciilor identificate de CC este relativ similară anului 2012, numărul cauzelor penale pornite este în scădere cu o treime față de 2012, doar una dintre ele ajungând în instanța de judecată.

În același timp, mai mult de 60% din recomandările CC, care au drept scop remedierea situației, nu se execută. Iar interesul organelor de drept, dar și a parlamentului și a guvernului nu s-a intensificat nici pe parcursul anului trecut. Cel puțin așa arată studiul „Cum se pierd banii publici: monitorizarea îndeplinirii recomandărilor Curţii de Conturi în anul 2013”, elaborat de Centrul Analitic Independent Expert-Grup.

Una din principalele evoluții în executarea recomandărilor CC se observă la capitolul disciplină: circa 52% din răspunsurile la recomandări s-au încadrat în termenii oferiți de CC, răspunsurile oferite fiind relevante, bine structurate și cu actele justificative anexate. Cea mai mare evoluție la acest capitol reprezintă scăderea mai mult de două ori a răspunsurilor irelevante – de la 45,5% la 23%.

Cu toate acestea, aproape jumătate din răspunsuri sunt formale și nu oferă soluții problemelor identificate, iar numai 40% din cele identificate au un nivel al impactului suficient pentru a declanșa schimbarea necesară. Aceasta în condițiile în care recomandările Curții de Conturi continuă să aibă un nivel foarte scăzut de executare – puțin peste 39%. „Această indiferență a instituțiilor de stat față de recomandările CC este cauzată de controlul slab din partea organelor ierarhic superioare și lipsa aplicării măsurilor coercitive de către instituțiile de drept, iar lipsa de cooperare dintre instituțiile de toate nivelele contribuie la nivelul scăzut al impactului soluțiilor identificate”, precizează Tatiana Savva, autorul studiului.

De altfel, pentru a accelera executarea recomandărilor CC, analiștii sugerează o formulare cât mai omogenă a recomandărilor și de a evita implicarea autorităților de nivel ierarhic diferit în executarea uneia și aceleiași recomandări.

„De asemenea, este necesar ca guvernul să prezinte în plenul parlamentului un raport privind recuperarea prejudiciilor constatate de CC și implementarea măsurilor pentru înlăturarea iregularităților stipulate în hotărârile Curții de Conturi, deși constat că se dorește o conservare a situației actuale”, a menționat Savva.

În același timp, potrivit studiului, este necesară o colaborare mai strânsă dintre CC și guvern în vederea implementării unui mecanism de colaborare, care este descris în linii generale în Planul de Dezvoltare strategică a Curții de Conturi.

Studiul a fost elaborat de „Expert-Grup” în cadrul proiectului „Procesul bugetar în Republica Moldova: monitorizarea transparenței și promovarea controlului public”, finanțat de fundația Soros-Moldova.

Timpul.md (V.P.)

Puteţi urmări ştirile Timpul.md şi pe Google News!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.