Un protest global a fost anunţat, pe Facebook, pentru sâmbătă, de către un grup de sprijin, intitulat “Norway Return the children to Bodnariu Family”. Manifestaţiile de protest faţă de Barnevernet (Serviciul Pentru Protecţia Copilului din Norvegia) sunt programate să aibă loc în mai multe oraşe din 21 de ţări: România (în 15 oraşe), Austria, Belgia, Germania, Grecia, Olanda, Ungaria, Italia, Irlanda, Norvegia, Polonia, Scoţia, Spania, Elveţia, Suedia, Marea Britanie, SUA, Canada, Hawaii, Australia, Noua Zeelandă.

Presa din România nu a fost singura care a preluat subiectul ce a dat naştere unor îndelungi dezbateri televizate şi ample proteste de stradă în întreaga ţară. Cea mai recentă reacţie a venit din partea postului de televiziune britanic BBC, care a difuzat un documentar exhaustiv, pe 14 aprilie, pe site-ul său, despre acest caz.

În introducerea materialului, BBC notează efectele pe care drama familiei Bodnariu le-a avut în întreaga lume.

“Cazul tânărului cuplu din Norvegia, ai cărui copii au fost luaţi de statul norvegian, a alimentat îngrijorări crescânde atât în plan intern, cât şi internaţional cu privire la practicile din domeniul protecţiei copilului.

Protestatari din întreaga lume, în frunte cu specialişti norvegieni de top, susţin că lucrătorii sociali se grăbesc, adesea, să separe copiii de familiile lor, având o motivare la bază incompletă, mai ales când este vorba de imigranţi”, notează BBC.

Prestigioasa instituţie media britanică face o trecere în revistă a evenimentelor care s-au succedat din momentul în care familiei Bodnariu i-au fost luaţi cei cinci copii.

“Viaţa lui Ruth şi Marius avea să fie distrusă brusc, într-o zi de luni, după-amiaza, în luna noiembrie a anului trecut, când două maşini negre au sosit la ferma unde aceştia locuiesc. Cei doi băieţi ai lor, în vârstă de cinci şi doi ani, alături de fratele lor mai mic, de doar trei luni, se aflau în sufrageria lor mare şi luminoasă. Ruth aştepta să sosească autobuzul şcolar, care trebuia să le aducă pe cele două fiice ale sale, în vârstă de opt şi zece ani. În acea luni, însă, autobuzul nu a mai venit. În schimb, Ruth a zărit cele două maşini negre şi o femeie, coborând dintr-una, care era de la serviciul local de protecţie a copilului, îndreptându-se spre locuinţa sa”, mai relatează BBC.

Mai departe, Ruth avea să fie chemată la secţia de poliţie pentru a fi interogată.

„Femeia de la serviciul local norvegian de protecţie a copilului a înştiinţat-o pe Ruth că una dintre maşinile negre îi luase cele două fiice, în regim de protecţie urgentă şi i-a solicitat să îi înmâneze şi cei doi băieţi. În ziua următoare, două maşini negre au venit din nou. Ambii părinţi s-au gândit că totul fusese o mare eroare şi că aveau să îşi primească înapoi copiii. Dar s-au înşelat. Patru poliţişti au coborât din ele şi le-au luat şi bebeluşul de doar trei luni”, mai povesteşte BBC.

Patru continente, mii de oameni în stradă

BBC întrerupe firul poveştii şi menţionează faptul că mii de oameni au luat parte la demonstraţii, în mai multe ţări, pentru susţinerea celor doi părinţi. Aceştia au acuzat Serviciul Pentru Protecţia Copilului din Norvegia, cunoscut drept Barnevernet, că a răpit copiii familiei Bodnariu şi că a mai practicat astfel de manevre şi în alte cazuri. Însă, punctează cei de la BBC, povestea familiei Bodnariu nu este atât de simplă pe cât susţinătorii săi o fac să pară. Marius Bodnariu şi Ruth Bodnariu sunt suspectaţi că au aplicat copiilor lor corecţii fizice, lucru interzis total prin lege în Norvegia.

Cu toate că Ruth a admis în faţa echipei BBC, venită să o intervieveze pentru documentar, că şi-a lovit copiii, aceasta a precizat că nu a făcut-o de fiecare dată când micuţii făceau câte-o boacănă.

“Nu au găsit urme de violenţă, nimic de genul când au examinat medical copiii. Erau toţi în regulă. Dar legea în Norvegia este foarte clară, până la ultimul detaliu: nu este permisă aplicarea de corecţii fizice. Însă, noi nu am fost avertizaţi că este atât de strictă”, spune Ruth.

BBC nu a putut să ia un punct de vedere şi din partea autorităţilor norvegiene. BBC notează că nu a putut să obţină mai multe informaţii de la Ruth şi Marius, întrucât cei doi se află, încă, sub investigaţie, potrivit avocatului, care nu i-a permis echipei britanice să afle şi alte detalii.

“A fost imposibil să aflăm şi punctul de vedere al autorităţilor pentru că Serviciul Pentru Protecţia Copilului din Norvegia nu discută cazuri individuale, pentru a proteja confidenţialitatea copiilor”, menţionează BBC.

Pe de altă parte, cei care îi susţin pe Ruth şi Marius Bodnariu sunt îngrijoraţi nu doar de despărţirea părinţilor de copii, ci de ce a urmat pentru cei mici după intervenţia autorităţilor norvegiene.

“Copiii au fost împărţiţi între trei familii-surogat”, subliniază BBC.

Cei doi părinţi au mărturisit, pentru BBC, că Barnevernet, iniţial, le-a spus că va avea loc o întâlnire imediat după ce copiii au fost luaţi, pentru a discuta în ce condiţii familia ar putea fi reunită. Însă, susţin aceştia, întrunirea cu autorităţile norvegiene, care a avut loc în cele din urmă, avea pregătită o altă agendă.

“Până la momentul întâlnirii, noi apelasem deja la consiliere familială pentru a fi pregătiţi să reparăm orice era necesar de îndreptat. Însă, la momentul întrevederii, nici nu au vrut să se uite peste planul nostru. De fapt, ne-au spus că ne-au chemat la această întâlnire pentru a ne informa că vor intenta proces pentru a ne lua permanent copiii”, povesteşte Marius, citat de BBC.

Potrivit BBC, campania demarată în numele familiei Bodnariu a fost urmată de alte acţiuni în sprjinul familiilor de imigranţi ai căror copii au fost luaţi de autorităţile norvegiene.

“Întreaga campanie, demarată în sprijinul celor doi părinţi, a fost bine-susţinută în România, ţara unde Marius s-a născut, dar şi de creştinii evanghelici din întreaga lume, pentru că soţii Bodnariu sunt penticostali. Cei mai mulţi dintre susţinătorii acestora cred că soţii Bodnariu sunt victimele discriminării pe criterii religioase şi de naţionalitate. De asemenea, au fost iniţiate alte campanii în numele familiilor de imigranţi care trec în Norvegia prin aceeaşi dramă ca soţii Bodnariu”, mai notează BBC.

Un caz asemănător a condus la un conflict diplomatic major între Norvegia şi Cehia

În acest context, BBC aminteşte de un caz asemănător, care a vizat o familie cehă, stabilită în Norvegia, ce a condus la un conflict diplomatic major între cele două ţări. Preşedintele Cehiei, Milos Zeman, a acuzat lucrătorii sociali că se comportă asemenea naziştilor. Mai mult, militanţi ai cauzei sociale au evidenţiat alte situaţii în care familiilor norvegiene le-au fost luaţi copiii pe motive nerelevante, fără intenţia de a găsi pentru aceştia soluţii alternative, mai punctează BBC.

“Într-o scrisoare deschisă adresată în semn de protest Ministerului Copilului, 170 de specialişti norvegieni din domeniul protecţiei copilului – avocaţi, psihologi, experţi în asistenţă socială – susţin că “Barnevernet este o organizaţie disfuncţională care face erori majore de judecată, ce atrag consecinţe serioase””, mai punctează, în materialul său, BBC.

În susţinerea acestei idei, BBC aduce mărturia unui psiholog, Einar Salvesen, de altfel unul dintre iniţiatorii scrisorii deschise, care a fost adresată Ministerului Copilului din Norvegia: “Este o lipsă totală a ceea ce eu aş numi “factorul uman”. O lipsă de empatie…este mai mult o intervenţie de tip poliţienesc, menită să găsească ceva greşit”, susţine psihologul, citat de BBC.

Toate aceastea în contextul în care, notează BBC, Norvegia s-a declarat mândră, de-a lungul timpului, de resursele sale în materie de protecţie a copilului.

“În 1981, Norvegia a fost prima ţară din lume care a introdus un oficial independent responsabil pentru protecţia drepturilor copiilor. Din acel moment, ideea a fost implementată şi de alte ţări din Europa şi nu numai. Serviciul Pentru Protecţia Copilului din Norvegia, Barnevernet, insistă că în marea majoritate a cazurilor, când detectează că ceva nu este în regulă într-o familie, nu ia copiii imediat. Lucrează cu părinţii pentru a rezolva problemele şi a menţine familia întreagă”, notează BBC.

Cu toate acestea, cifrele invocate de BBC, citând un raport al Ministerului Copiilor, Egalităţii şi Incluziunii Sociale din Norvegia, spun altceva.

“Numărul copiilor şi adolescenţilor, luaţi în grijă de către autorităţile norvegiene, a crescut cu 50% în intervalul 2008-2013. Asta în mare parte datorat şocului primit în 2005, când un băiat în vârstă de opt ani, Kristoffer, a fost omorât în bătaie de tatăl său. Cele mai multe cazuri, acum, nu implică practici violente parentale sau abuzuri pe seama consumului de alcool sau droguri. Cel mai des întâlnit motiv pentru care se emite un ordin de plasament este “lipsa abilităţilor parentale”, adaugă BBC.

Continuarea pe gandul.info