Potrivit autorului studiului, problemele de demarcare a frontierei statale dintre Republica Moldova şi Ucraina sunt condiţionate de „moştenirea grea” lăsată de regimul sovietic al fostelor republici socialiste: „Atunci frontierele erau stabilite convenţional şi arbitrar”.
Totuşi, deşi demarcarea frontierelor demarează cu greu, de mulţi ani încoace, inclusiv şi negocierile bilaterale dintre Republica Moldova şi Ucraina „trebuie eliminate din discuţii abordările de tipul jocul de sumă zero. Asta înseamnă că fiecare parte crede că orice cedare ulterioară va avantaja prea mult pe celălalt stat şi va provoca tensiuni interne”, afirmă Berbeca.„S-a ajuns a se opera cu termeni precum cedare de suveranitate, totul sau nimic, pământul nu se vinde”, în timp ce „ajustările de frontieră sunt ceva firesc pentru soluţionarea problemelor de proprietate sau teritoriale existente înre ţări şi că ele nu reprezintă cedări de suveranitate”, susţine politologul Veaceslav Berbeca.
În aceeaşi ordine de idei, reprezentanţi ai ministerului de externe au salutat publicarea studiului şi au susţinut că „această analiză este pentru a calma spiritele”, care s-au creat în jurul cazului Palanca.La rândul său, expertul Igor Munteanu, a afirmat că „lipsa de comunicare şi documentare a opiniei publice faţă de decizia autorităţilor referitor la regiunea Palanca, duce spre neînţelegeri şi acuzaţii părtinitoare.”
Victoria Puiu, stagiară la TIMPUL
