Editorial

Ce consecinţe pot avea declaraţiile lui Veaceslav Negruță

În cadrul unor interviuri pentru TIMPUL şi TV7, acesta dădea de înțeles că furtul Băncii de Economii (BEM) a început încă în 2005, iar printre autorii acestuia se numără deputați din toate fracțiunile parlamentare care constituie actuala alianță de guvernare de la Chișinău, inclusiv PCRM. Iar primul regizor al jafului, potrivit lui Negruță, ar fi fost controversatul om de afaceri Veaceslav Platon.

Declaraţiile lui Negruţă au stârnit comentarii diferite, majoritatea comentatorilor împărţindu-se în două tabere. Primii admirau curajul fostului ministru de a spune lucrurilor pe nume, iar ceilalţi îl acuzau că astfel se răzbună pe mai marii ţării, după ce a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, fiind acuzat de abuz în serviciu în cazul Sandulachi.

Însă, indiferent cine dintre cele două tabere are dreptate, lumea aștepta cu sufletul la gură o reacție promptă a instituțiilor de drept din ţara noastră care, din câte se ştie, investighează jaful de la BEM. Cu atât mai mult, cu cât până în prezent aceste instituții au creat impresia că singurul şi marele vinovat de acest furt ar fi Ilan Shor, chiar dacă Negruță susţine că respectiva fărădelege a început cu mult timp înainte de implicarea omului de afaceri în activitățile băncii.

Nu se ştie cum vor evolua lucrurile, dar pentru a face un pronostic în acest sens, în primul rând, ar trebui să ne amintim că trăim în Moldova. Iar în al doilea rând, să nu uităm că Moldova este un stat în care, de regulă, pentru infracțiunile de rezonanță socială sporită sunt trași la răspundere țapii ispășitori. În cel mai bun caz, urmărirea penală este tergiversată până la infinit, iar ulterior, pentru a o trece în uitare, consumatorilor de ştiri li se servesc alte „bombe” mediatice. Și atunci dosarele respective sunt suspendate până la expirarea termenului de prescripție sau pur şi simplu sunt clasate „din lipsă de probe”…

Am putea spera şi la altă finalitate a dosarului BEM, mai bine zis la o excepţie, dacă admitem că, printr-o feerică minune, nu suntem mințiți, când ni se spune că trăim într-un stat de drept. Aceasta ar presupune o investigaţie deplină şi echidistantă a jafului şi, respectiv, tragerea la răspundere a tuturor celor vinovaţi. Dacă toată Europa stă cu ochii pe noi, măcar de dragul ei am putea-o face, chiar dacă această versiune seamănă cu o banală poveste pentru realităţile noastre.

În rest, cei care speră că o nouă guvernare ar putea schimba lucrurile în Moldova, inclusiv în dosarul BEM, se înșală. Majoritatea partidelor care au şanse de a prelua puterea în țara noastră au lideri sau reprezentanţi care cel puțin au pus degetul, dacă nu mâna, la jaful de la această bancă. De aceea, schimbarea puterii n-ar fi o soluție pentru țară, ci doar pentru noua putere, care astfel îşi va scoate basma curată acoliții. Apoi, cel mai probabil, banca se va închide şi vom trece la altă pagină…

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *