Ce mai poate încerca Rusia să facă pentru a salva rubla? De la intervenții pe valută la „taxe creative”

Rubla rusească a avut parte de un ușor respiro săptămâna aceasta după ce Banca Centrală de la Moscova a crescut dobânda de referință cu 350 de puncte de bază până la 12%, dar e puțin probabil ca efectul să fie unul de durată, scrie Reuters și Hotnews.

Moneda oficială a Rusiei s-a depreciat cu peste 20% de la declanșarea invaziei în Ucraina în februarie 2022 și luni a trecut din nou de pragul psihologic de 100 de ruble necesare pentru a cumpăra un dolar.

De asemenea, situația a atras critici rare din partea Kremlinului la adresa Băncii Centrale conduse de tehnocrata Elvira Nabiullina și o majorare rapidă a dobânzii de referință drept răspuns.

Rubla s-a apreciat ușor după anunțarea deciziei însă economiștii atrag atenția că este posibil ca efectul să fie unul temporar în condițiile în care impactul sancțiunilor, reducerea producției de petrol, costurile mai mari cu importurile și deficitul bugetar scăpat de sub control din cauza cheltuielilor cu războiul pun toate presiuni pe moneda națională a Rusiei.

Subiectul este unul sensibil pentru autoritățile ruse, mai ales că țara se pregătește pentru alegeri prezidențiale în primăvara lui 2024.

Evident, cel mai sigur mod de a stabiliza rubla ar fi retragerea trupelor din Ucraina și încheierea războiului, dar cum acest lucru pare puțin probabil, Banca Centrală și guvernul de la Moscova mai au la dispoziție câteva variante pentru a încerca să țină cursul de schimb al rublei sub control:

Încă o majorare a dobânzii de referință la Moscova

Una dintre opțiunile pe care le are la dispoziție Elvira Nabiullina este o creștere suplimentară a dobânzii de referință.

Anul trecut aceasta a fost majorată până la 20% imediat după începerea invaziei pentru a calma piețele și susține rubla înainte ca măsurile de control a capitalului să poată fi implementate.

Însă costurile mai mari cu îndatorarea provocate de o astfel de măsură strivesc perspectivele de creștere economică și fac viața mai grea pentru companii și, în cazul de față, pentru guvernul condus de premierul Mihail Mișustin care trebuie să finanțeze nevoile „operațiunii militare speciale”.

Ministerul de finanțe de la Moscova a declarat deja că dobânzile mai mici ar reduce din presiunile puse pe buget și nevoile sale de finanțare.

O altă problemă este că o nouă majorare a dobânzii de referință nu va descuraja probabil în vreun fel exodul de capital, ceea ce ar însemna că deprecierea rublei va fi doar încetinită, nu și oprită.

Noi măsuri de control a capitalului

Potrivit mai multor surse consultate miercuri de Reuters, autoritățile ruse analizează din nou obligarea exportatorilor să vândă valuta obținută din tranzacții ca parte a unei serii de măsuri de controlare a capitalului care să întărească rubla.

Una dintre surse a explicat că în prezent sunt discutate 4 măsuri:

• ca exportatorii să aducă până la 80% din veniturile din exporturi înapoi în Rusia în 90 de zile de la livrare;
• tăierea subvențiilor la export pentru exportatorii care nu se conformează acestei decizii;
• interzicerea plății de dividende și acordării de împrumuturi în străinătate, inclusiv în țările pe care Rusia le consideră „prietenoase”.

În 2022, Vladimir Putin a ordonat în luna martie ca exportatorii să își convertească 80% din valuta obținută din exporturi în ruble pentru a susține stabilitatea financiară a țării, măsură care a dus în lunile următoare la o apreciere dramatică a monedei naționale a Rusiei.

Sursele celor de la Reuters afirmă că măsurile de control a capitalului ar putea fi introduse dacă rubla nu dă semne mai clare de revenire până vineri.

Reducerea surplusului de lichiditate din economia rusească

Celelalte opțiuni pe care autoritățile ruse le au la dispoziție ar putea avea un impact prea limitat, deși ar unele ar putea fi folosite în tandem.

Banca Centrală de la Moscova ar putea încerca să reducă surplusul de ruble care circulă în numerar prin creșterea rezervelor obligatorii pe care trebuie să le țină băncile la Banca Centrală, reducând astfel cantitatea de bani care ar putea fi schimbată în alte valute.

Analiștii de la Promsvyazbank notează că Banca Centrală a Rusiei a arătat deja că nu este indiferentă față de volatilitatea rublei și că perspectiva unor noi pași pentru a opri deprecierea va slăbi cel puțin temporar cererea pentru monede străine.

Banca Centrală a anunțat deja că nu va mai organiza licitații repo cu termen la un an, adică înțelegeri de recumpărare care ajută băncile să își gestioneze necesarul de lichiditate. Băncile rusești datorează în prezent Băncii Centrale de la Moscova 1,28 trilioane de ruble (13,46 de miliarde de dolari) ca urmare a acestor licitații.

Alexei Zabotkin, unul dintre viceguvernatorii Băncii Centrale, a declarat că decizia de a suspenda licitațiile repo nu are nicio legătură cu slăbirea rublei și că este „o pură coincidență”.

Intervenții pe piața valutară

O altă modalitate de a apăra rubla este de a vinde valută din Fondul Național de Avere al Rusiei. După o pauză de mai multe luni anul trecut, Rusia a reluat tranzacțiile pe piața valutară în ianuarie, vânzând yuani chinezești.

Banca Centrală de la Moscova a încercat să treacă la achiziții de valută în august, dar planul a fost rapid anulat, Rusia abandonându-și practic propria regulă bugetară în contextul căderii rublei.

Însă vânzarea unor cantități mari de valută ar putea epuiza rapid rezervele Moscovei în condițiile în care sancțiunile occidentale au înghețat în jur de jumătate din cele pe care le avea înainte de declanșarea războiului (peste 600 de miliarde de dolari).

Zabotkin a declarat săptămâna trecută că Banca Centrală va face acest pas atunci când va considera că este necesar.

Creșterea exporturilor de petrol rusesc

Analiștii de la Alfa Bank, cea mai mare bancă privată din Rusia, au notat într-un raport publicat marți că principala cauză structurală a slăbirii rublei este decizia guvernului condus de Mihail Mișustin de a se alinia grupului OPEC+ în vederea tăierii producției de petrol pentru a ține prețurile sus.

Moscova a extins până în septembrie tăierea producției de petrol, plănuind pentru luna viitoare o reducere cu 300.000 de barili pe zi a exporturilor. Exporturile rusești de gaze naturale și petrol au scăzut puternic anul acesta după ce Occidentul și alte state au impus un embargo asupra petrolului rusesc importat pe cale maritimă și o plafonare a prețurilor pentru celelalte tipuri de achiziții.

Alte piețe s-au deschis pentru Rusia, în principal India și China, dar Moscova este forțată să vândă la discounturi mari.

Orice creștere a producției de petrol ar duce la slăbirea prețurilor globale. Însă asta ar însemna ca guvernul rus să își încalce angajamentul luat față de OPEC în condițiile în care încearcă să mențină relații apropiate cu Arabia Saudită iar de Iran este dependentă în ceea ce privește importurile de drone.

Pe lângă bătăile de cap pe plan diplomatic, principala problemă a Rusiei la acest capitol este că creșterea prețurilor la petrol nu este suficientă pentru a compensa sumele pierdute din reducerea producției.

Impunerea de „taxe creative”

O opțiune mai neortodoxă (și controversată) ar fi impunerea unor noi taxe asupra tranzacțiilor cu valută, măsură propusă marți de un deputat din Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus.

Vladimir Koșelev, un legiuitor al Partidului Liberal Democrat din Rusia (care, în pofida numelui, este o formațiune politică ultranaționalistă) a propus taxarea tranzacțiilor cu valută de pe bursă și înăsprirea reglementărilor privind profiturile obținute în monede străine.

Interfax, una dintre agențiile de presă ale statului rus, a citat în acest sens o sursă care a declarat că autoritățile au discutat despre o nouă taxă privind „profitul excesiv” al exportatorilor care refuză să coopereze în privința aducerii veniturilor înapoi în Rusia.