Ce pregătim în R. Moldova – șefi sau muncitori?

De această părere este Ilie Pădureț, directorul Școlii profesionale nr. 8 din Chișinău, președintele Consiliului directorilor din capitală.

Potrivit lui Ilie Pădureț, problema cea mai gravă din învățământul profesional își are rădăcinile încă în anul 2003 când școlile profesionale polivalente, care erau asemenea unor licee profesionale, au fost transformate în școli profesionale, fiind eliminat bacalaureatul din programul școlar. În prezent, absolvenții școlilor profesionale primesc certificatul de meserie și o anexă care confirmă disciplinele studiate și notele obținute. În acest context, tinerii sunt nevoiți să susțină examenul de bacalaureat prin externat sau să mai studieze un an în clasa a XII-a pentru a susține BAC-ul. „Dar aici apar alte probleme. Copilul trebuie să studieze un an în plus la liceu, iar vârsta mai mare și mentalitatea precum că la școala profesională învață copii mai puțin deștepți le creează dificultăți tinerilor”, subliniază Ilie Pădureț.

Directorul Școlii profesionale nr. 8 consideră, de asemenea, că rețeaua supradimensionată de colegii destabilizează sistemul de învățământ profesional. „Conform legislației în vigoare, un tehnician, șef de echipă, trebuie să aibă cel puțin 12 subalterni. Iar în contextul în care în colegii avem peste 32 mii de elevi, iar în școlile profesionale doar 20 mii, atunci ne întrebăm ce pregătim noi în R. Moldova – șefi sau muncitori?”, a remarcat acesta.

Ilie Pădureț explică faptul că, dacă noua reformă a învățământului vocațional/tehnic care va demara la anul viitor, precum și noul Cod al Educației care urmează a fi adoptat în curând, ar reglementa clar condițiile de formare a claselor de liceu și ar oferi posibilitatea tinerilor, elevi ai școlilor profesionale, să susțină bacalaureatul, iar regulamentele de funcționare ale școlilor ar viza crearea unor parteneriate durabile cu agenții economici, astfel ca ei să dicteze numărul de specialiști și calificările necesare, atunci R. Moldova nu ar mai avea dificultăți în pregătirea cadrelor muncitorești. Drept argument directorul aduce un exemplu de colaborare a Școlii nr. 8 cu agenții economici: o firmă de confecții care oferă un adaos de 500 de lei la bursă elevilor care acceptă ca după absolvire să muncească la respectivul agent economic, cel puțin, 1,5 ani.

„Din cei 114 absolvenți nu avem niciunul neangajat și agenții continuă să angajeze tineri. Înainte, când tinerii aveau posibilitatea să susțină BAC-ul după studiile la școala profesională, concursul la admitere era mare, aveam toate locurile acoperite, dar acum doar 64% din ele”, subliniază președintele Consiliului directorilor din Chișinău.

Cât privește condițiile de studii din școlile profesionale și gradul de dotare a atelierelor, Ilie Pădureț consideră că, cel puțin în Chișinău, acestea arată foarte bine, au ateliere bine amenajate, prin intermediul unor proiecte internaționale. „Nu aș zice că avem deficit de utilaje, de la an la an înnoim baza materială. Anul trecut am cumpărat 20 de mașini de cusut, mai înainte am procurat 30 de fiare de călcat pentru prelucrarea termică”, afirmă Ilie Pădureț.

Potrivit statisticilor Ministerului Educației, reţeaua sistemului educațional/vocațional este una supradimensionată, de 70 de instituţii, cu 20,03 mii elevi, la o capacitate a infrastructurii dublă decât în prezent și cu cea mai ridicată alocare financiară pe student – 15768,8 lei pentru 2011, mai mult decât în învăţământul mediu de specialitate şi în învăţământul superior. De asemenea, numeroase studii constată gradul redus de satisfacţie manifestat de angajatori cu privire la competenţele absolvenţilor școlilor profesionale.

Directorul Școlii profesionale nr. 8, președintele Consiliului directorilor din Chișinău, Ilie Pădureț
Angajatorii au pretenții, de regulă, la calitatea specialiștilor, dar nu se implică ca să pregătească acei specialiști de care au nevoie. Spre exemplu, noi avem parteneriate cu 16 agenți economici. Unul dintre agenți a dotat cu tehnică două ateliere. Astfel, el ne anunță de ce fel de specialiști are nevoie și câți la număr, iar noi îi pregătim în ateliere dotate tot de ei, unde există tehnică ca la fabrică. Iată de ce este important ca agentul economic să-și aducă contribuția sa în procesul de instruire a tinerilor specialiști.