China a făcut economii de aproape 10 miliarde de dolari în acest an datorită achiziţiilor de petrol din ţări supuse sancţiunilor occidentale

China a făcut în acest an economii de aproape 10 miliarde de dolari, prin achiziţii record de petrol din ţările care fac obiectul sancţiunilor occidentale, conform calculelor Reuters bazate pe date de la traderi şi despre nave, transmite News.ro.

O consecinţă neintenţionată a sancţiunilor impuse de Statele Unite şi de alţii asupra Rusiei, Iranului şi Venezuelei a fost reducerea costurilor importurilor de petrol pentru rafinăriile din China, care critică adesea astfel de sancţiuni ”unilaterale”.

Analiza Reuters a economiilor Chinei la achiziţiile de petrol din cele trei ţări sancţionate compară ceea ce ar fi plătit importatorii chinezi prin achiziţionarea de grade similare de la producători nesancţionaţi.

Importurile la preţuri mai mici au fost un avantaj prin creşterea producţiei şi a marjelor pentru cel de-al doilea mare consumator şi rafinător de petrol din lume, în special pentru micii operatori independenţi, şi facilitând exporturile profitabile de motorină şi benzină de către rafinăriile de stat.

Achiziţiile Chinei reprezintă, de asemenea, o linie de salvare a veniturilor pentru Moscova, Teheran şi Caracas, ale căror economii sunt altfel reduse de sancţiunile occidentale şi de o scădere a investiţiilor.

China a cumpărat un record de 2,765 milioane de barili pe zi (bpd) de ţiţei pe mare din Iran, Rusia şi Venezuela, în primele nouă luni ale anului 2023, potrivit unei medii a datelor furnizate de institutele de urmărire Vortexa şi Kpler.

Cele trei ţări au reprezentat un sfert din importurile Chinei între ianuarie şi septembrie, în creştere de la aproximativ 21% în 2022 şi dublul cotei de 12% în 2020, a constatat analiza Reuters, înlocuind alternativele din Orientul Mijlociu, Africa de Vest şi America de Sud.

Deşi economiile reprezintă o fracţiune din factura de import de petrol a Chinei, ele contează pentru rafinăriile independente care sunt ”cumpărători oportunişti şi caută în mod activ chilipirur””, a declarat Kang Wu, şeful global al cercetării cererii la S&P Global Commodity Insights.

Ministerul de Externe al Chinei nu a răspuns la întrebările specifice trimise de Reuters.

În schimb, într-o declaraţie, acesta şi-a repetat poziţia conform căreia Beijingul se opune sancţiunilor unilaterale şi comerţul normal al Chinei merită respect şi protecţie.

Administraţia Generală a Vămilor din China nu a răspuns la o solicitare de comentarii.

IMPORTURI DIN RUSIA

Din ianuarie până în septembrie, Rusia a furnizat 1,3 milioane bpd de ţiţei pe mare, pe baza mediei datelor furnizate de Vortexa şi Kpler.

China a importat, de asemenea, aproximativ 800.000 bpd de ţiţei ESPO prin conducte, potrivit surselor comerciale chineze.

Importurile maritime sunt expediate sunt în principal petrol ESPO din portul rusesc Kozmino, din Pacific, precum şi Urals, din Marea Baltică.

Din ianuarie până în septembrie, totalul livrărilor ruseşti a crescut cu peste 400.000 bpd faţă de un an înainte, conduse de petrolul Urals, potrivit Vortexa, deoarece sancţiunile impuse după invazia Moscovei în Ucraina au declanşat o deturnare masivă a fluxurilor sale de petrol din Europa către India şi China.

China a economisit anul acesta 4,34 miliarde de dolari importând petrol rusesc, pe baza comparaţiei Reuters a diferenţelor lunare de preţ între ţiţeiul ESPO şi Tupi din Brazilia şi Urals faţă de Oman, folosind informaţiile despre preţuri furnizate de comercianţi.

Pentru importurile de petrol venezuelean, în principal Merey, China a economisit în medie 10 dolari pe baril faţă de ţiţeiul columbian comparabil Castilla, au arătat calculele bazate pe datele comercianţilor.

Ţara a economisit aproximativ 15 dolari pe baril cumpărând ţiţei iranian, faţă de petrolul Oman.

China a economisit aproximativ 4,2 miliarde de dolari importând un record de 1 milion bpd în aceeaşi perioadă din Iran, cu 60% peste vârfurile anterioare sancţiunilor, înregistrate de vama chineză în 2017, la 623.000 bpd, în timp ce Teheranul a ridicat producţia la niveluri aproape maxime şi a oferit reduceri de până la 17 dolari pe baril faţă de Brent.

Prin comparaţie, petrolul Oman a fost în medie cu 2 dolari peste preţul petrolului Brent în primele nouă luni ale acestui an.

Cu intrările de petrol venezuelean din ianuarie-septembrie în jur de 430.000 bpd, conform mediei datelor Vortexa şi Kpler, economiile Chinei din cumpărarea petrolului venezuelean au fost de 1,17 miliarde de dolari.

Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a declarat că plafonarea preţurilor petrolului rusesc permite cumpărătorilor ”să negocieze mai bine” achiziţiile lor, limitând veniturile Moscovei.

Începând cu 2021, SUA au sancţionat peste 180 de persoane şi entităţi care comercializează petrol şi produse petrochimice iraniene, iar impactul sancţiunilor a provocat o hiperinflaţie în Iran şi o depreciere a monedei sale, a spus purtătorul de cuvânt.

Aplicarea sancţiunilor americane va continua pentru Venezuela, iar relaţia guvernului Maduro cu China nu demonstrează puterea, ci izolarea sa ”în cadrul comunităţii globale”, a mai spus acesta.