Chişinăul şi Tiraspolul se pregătesc de vizita vicepremierului rus Dmitri Rogozin

În ultimele zile presa de la Chișinău a discutat intens subiectul apropiatei vizite în Moldova a vicepremierului rus Dmitri Rogozin, emisar special al Kremlinului în problema transnistreană, iar unii comentatori s-au plâns că programul vizitei nu este transparent. Valentina Ursu a cerut lămuriri vicepremierului Valeriu Lazăr.

Europa Liberă: Domnule vicepremier, la Chişinău este aşteptat omologul dumneavoastră rus, Dmitri Rogozin. Există deja şi un program al vizitei domniei sale în Republica Moldova?

Valeriu Lazăr: „Există schiţa unui program. Împreună cu ambasadorul Federaţiei Ruse, Farit Mukhametshin, am dezvoltat, să zic aşa, elementele de bază ale acestui program. Pot să vă spun deja: într-adevăr, domnul Rogozin se va afla la Chişinău, pentru a discuta cu mine, în calitate de copreşedinte al Comisiei mixte moldo-ruse. Vom discuta toată agenda noastră bilaterală, pe partea de competenţă a acestei Comisii, vom discuta despre comerţ, vom discuta despre energie, vom discuta despre procesul de negocieri cu Comisia Europeană, fiindcă Rusia rămâne, în plan bilateral, cel mai important partener comercial. Şi este absolut firesc să discutăm cu partenerii noştri comerciali importanţi ce facem noi în relaţiile cu alţi parteneri. De aceea, vom discuta şi aceste subiecte care, într-un fel, au trezit anumite întrebări. Noi am propus să nu avem o decizie finală, să zicem, sub egida ambasadei Federaţiei Ruse, sub egida Ministerului Economiei şi ar fi bine ca, în prezenţa mea şi a domnului Rogozin, să aibă loc prima întâlnire cu reprezentanţii mediului rusesc de afaceri care sunt în Republica Moldova, să discutăm despre mediul de afaceri.”

Europa Liberă: Investiţiile ruseşti sunt cele mai mari în Republica Moldova?

Valeriu Lazăr: „Despre investiţiile ruseşti să discutăm, despre eventual dacă există careva bariere în comerţul nostru bilateral.”

Europa Liberă: Dar există sau nu? Şi lecţia embargoului rusesc a fost învăţată de către moldoveni?
 
Valeriu Lazăr: „Noi pe partea de vinuri am învăţat-o. Mai rămâne, cred că, să o învăţăm, până la capăt, şi pe partea de fructe şi legume. Revenind la vizita domnului Rogozin: în data de 2 septembrie, vom avea aici un program plin, cu o componentă economică foarte pronunţată, ne-am propus să vizităm şi câteva întreprinderi, dacă programul ne va permite.”

Europa Liberă: Cu capital rusesc?

Valeriu Lazăr: „Cu capital rusesc. Eu, cel puţin, am aşteptări mari. Şi, din câte am primit semnale de la domnul Rogozin, aceleaşi sunt ideile, să discutăm lucruri concrete, să discutăm despre economie, să discutăm despre comerţ, să discutăm despre industrie, despre cooperare, proiecte comune. Dumnealui şi-a propus să viziteze, în data de 1 septembrie, şi Tiraspolul şi, din câte am fost informat de domnul ambasador, ideea este că domnul Rogozin va participa la inaugurarea şantierului pentru un spital care va fi construit, adică un obiect social care este tot pentru cetăţenii Republicii Moldova. Am aşteptări bune de la această vizită. Dumnealui este o persoană importantă. Vom iniţia dialogul aici, la Chişinău, îl vom continua în data de 19 septembrie, când voi fi la Moscova, voi avea mai multe întâlniri importante acolo. Şi dumnealui deja şi-a confirmat disponibilitatea de a continua discuţiile începute aici.”

Europa Liberă: De ce Federaţia Rusă aproape că a neglijat să coordoneze cu dumneavoastră ajutorul care îi este oferit regiunii transnistrene?

Valeriu Lazăr: „Nu cunosc detalii, fiindcă asemenea proiecte, de regulă, se coordonează prin intermediul colegilor noştri de la ministerul de externe. Dar eu zic: hai să ne bucurăm. Şi, cu cât mai multe ţări prietene vor contribui la acordarea suportului pentru tot ce face bine cetăţenilor, cred că nu aceasta trebuie să ne deranjeze, în primul rând. Dar sigur că trebuie să fie respectate anumite proceduri. Eu zic că e mai bine să menţinem acest dialog, să ne bucurăm şi să dezvoltăm cât mai multe proiecte de genul acesta.”

Europa Liberă: Domnul Rogozin va fi primit şi de către conducerea ţării?

Valeriu Lazăr: „Ca element al proiectului de agendă, am discutat cu domnul prim-ministru, cred că, în data de 2 septembrie, vom avea posibilitatea, eu şi cu domnul Rogozin, în calitate de copreşedinţi ai comisiei mixte moldo-ruse să avem o întâlnire cu domnul prim-ministru, pentru a discuta rezultatele activităţii noastre în comun. Adică cu prim-ministrul deocamdată pot să vă zic că proiectul acestei agende presupune această întâlnire.”

Europa Liberă: Nu v-a invitat domnul Rogozin să-l însoţiți şi la Tiraspol?

Valeriu Lazăr: „De data aceasta nu. Dar, să ştiţi că data trecută m-a invitat. Chiar aş fi vrut să merg. Vă spun în premieră, cu domnul, tovarăşul Şevciuk noi am fost colegi de facultate. Aşa că eu am zis că, dacă mă invită şi dumnealui, eu cred că nu trebuie să ne sperie asemenea lucruri. Cu cât mai mult vom dialoga, cu atât mai mult ne vom cunoaşte, eu cred că ne vom apropia de obiectivul pe care ni l-am propus. Data trecută, dumnealui, fiind aici, pleca spre Tiraspol, chiar mi-a făcut această invitaţie care mi s-a părut tentantă, dar agenda nu mi-a permis. De data aceasta, este niţel altă conotaţie, dar, cu prima ocazie, când va fi posibilitate, eu cu plăcere aş merge la Tiraspol. Fiindcă avem ce discuta. Avem întreprinderi acolo, avem proiecte comune.”

Europa Liberă: Şi pot fi iniţiate discuţii?

Valeriu Lazăr: „Dar de ce nu? În discuţiile noastre cu donatorii, că e vorba de Comisia Europeană, că e vorba de Statele Unite, că e vorba de Banca Mondială, noi încercăm, ori de câte ori este posibil, când dezvoltăm nişte proiecte, să acoperim şi regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Sunt cetăţenii noştri acolo.”

Europa Liberă: Adevărul e că ei au refuzat colaborarea.

Valeriu Lazăr: „Aceasta este. Adică nu întotdeauna ei acceptă asemenea idei. Dar, în măsura în care va fi disponibilitate şi deschidere din partea lor, noi cu plăcere vom extinde aceste proiecte, inclusiv pe teritoriul transnistrean al Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Domnule vicepremier, dar ce reacţie aveţi dumneavoastră atunci când se zice că totuşi prin Transnistria se spală sume enorme de bani, că aceasta rămâne a fi o zonă gri?

Valeriu Lazăr: „Admit că, într-adevăr, regiunea transnistreană ar putea fi utilizată pentru anumite tranzacţii, atâta timp cât ei nu raportează la anumite organizaţii internaţionale. Adică să zic aşa: credibilitatea este destul de joasă, lasă loc pentru anumite fenomene. Dar pe noi ceea ce trebuie să ne deranjeze, în primul rând, e să avem grijă ca aceste fenomene, chiar dacă ele au acolo loc, e să nu afecteze integritatea acumulărilor bugetare şi eficienţa politicilor pe care le promovăm noi.”

Europa Liberă: Dar afectează sau nu?

Valeriu Lazăr: „Cel puţin, până nu demult, noi asistam la asemenea fenomene, le fixam din piaţă: zahăr mai mult decât se consumă în mod firesc…”

Europa Liberă: … zahăr, pulpe de găină, ţigări.

Valeriu Lazăr: „A fost. Cel puţin, a fost. Acum, atâta timp cât nu am văzut date mai recente, anumite estimări, nu mă aventurez să dau anumite aprecieri.”

Europa Liberă: vicepremierul şi ministrul economiei Valeriu Lazăr, în dialog cu Valentina Ursu.

***
Săptămâna trecută, Rusia a renunţat la controalele vamale suplimentare impuse mărfurilor din Ucraina. Politicieni de la Kiev au declarat că aceste controale au fost o încercare a Moscovei de a convinge Ucraina să renunțe la semnarea, în toamnă, a unui acord de liber schimb cu Uniunea Europeană. Rusia ar vrea ca Kievul să se alăture Uniunii sale vamale, în loc să încheie acordul de liber schimb cu europenii. Recent, preşedintele Vladimir Putin a spus că dacă Ucraina semnează acordul de liber-schimb cu Uniunea Europeană, țara sa va lua măsuri protecționiste față de produsele ucrainene. „Dacă vecinii noștri liberalizează semnificativ regimului lor vamal cu UE, atunci țările Uniunii Vamale (Rusia, Belarus, Kazahstan) vor trebui să se gândească la măsuri de protecție, asemenea posibilitate există”, a spus Vladimir Putin. Despre așa-numitul „război comercial” ruso-ucrainean și posibilele lui implicații pentru Moldova Vasile Botnaru a stat de vorbă cu analistul politic din Chişinău Igor Boțan.

Europa Liberă: În preajma frontierei Republicii Moldova se produce un „război” din care avem ceva de învăţat, mă refer la războiul ruso-ucrainean. De unde s-a pornit el şi ce justificări birocratice, economice are, în afară de cele politice, evidente pentru toată lumea?

Igor Boţan: Războiul vamal ruso-ucrainean, fără îndoială, este preconizat înaintea Summit-ului de la Vilnius, unde Ucraina trebuie să semneze acordul de asociere cu Uniunea Europeană şi cel mai important trebuie să intre în zona de liber schimb cu Uniunea Europeană.

Europa Liberă: Adică este un avertisment?

Igor Boţan: Mai mult decât atât, consilierul prezidenţial din Federaţia Rusă, Serghei Glazev, spune cu text deschis, chiar contrazicându-l pe preşedintele Putin, că dacă Ucraina semnează acest acord de liber schimb, atunci acest lucru, în mod iminent, va aduce la ridicarea unor bariere vamale din partea Federaţiei Ruse. Există un şir de explicaţii de ce Federaţia Rusă tocmai acum a venit cu acest pressing asupra Ucrainei. Este vorba despre strategia Federaţiei Ruse de a deveni un pol într-o lume multipolară, aşa cum şi-o doreşte Vladimir Putin, iar fără Ucraina acest pol Rusia, practic, nu este capabilă să-l edifice, să-l construiască. Din considerente de ordin geostrategic, comercial, economic şi aşa mai departe. În Federaţia Rusă există experţi care spun foarte clar că, de exemplu, dacă Ucraina nu acceptă să devină parte a Uniunii Euroasiatice, atunci proiectul Moscovei, practic, nu are sorţi de izbândă.

Europa Liberă: Încerc să fac un efort să mă pun în pielea ruşilor şi e logic să se enerveze Kremlinul atunci când Ucraina ca un viţel cuminte încearcă să păstreze bunele relaţii pe toate azimuturile.

Igor Boţan: Ucraina îşi are propriul joc. Ştim că strategia Ucrainei este să devină o putere regională influentă şi de aceea Ucraina doreşte să rămână, deocamdată, şi în afara Uniunii Europene, şi în afara Uniunii Euroasiatice, iar pentru a avea succes în această strategie trebuie să aibă acorduri de liber schimb atât cu Uniunea Europeană, cât şi cu Federaţia Rusă. Tocmai acest punct este menţionat de către consilierul economic al preşedintelui Putin, Glazev, care spune că dacă Ucraina semnează acest cord de liber schimb cu Uniunea Europeană, având acord de liber schimb cu statele CSI, atunci Ucraina devine o platformă perfectă pentru a importa semifabricate, în toate domeniile, din Uniunea Europeană, să le dea o plus valoare pe teritoriul Ucrainei şi să le exporte în regim de liber schimb în Federaţia Rusă. Tocmai de acest lucru se teme Federaţia Rusă. Pentru că Ucraina poate, în astfel de condiţii, să devină o putere economică semnificativă în centrul Europei. Tocmai din acest punct de vedere Ucrainei îi este foarte convenabilă această strategie de a avea acord de asociere cu Uniunea Europeană, de a rămâne în CSI şi de a avea acord de liber schimb cu ţările CSI.

Europa Liberă: În internet vedem o sumedenie de comentarii că, vezi, Doamne, ucrainenii s-au obişnuit să meargă-n spatele ruşilor, ceea ce nu prea este adevărat. Gazul, de exemplu, îi costă mult mai scump decât se aşteptau ei.

Igor Boţan: Toată istoria cu gazele de asemenea a fost o pârghie de influenţă a Federaţiei Ruse. Nu a reuşit şi acum aceste lovituri sunt lovituri, dacă le putem spune-aşa, punctuale. Se bate direct în aşa-zişii oligarhi ucraineni care de fapt finanţează forţele politice din Ucraina. Acest lucru sigur că este foarte important pentru oligarhii ucraineni. Ei vor să dezvolte şi ei vor să modernizeze Ucraina, profitând de acest spaţiu de liber schimb cu ambele uniuni – europeană şi euroasiatică. Ei vor prin această platformă pe care, eventual, o va oferi Ucraina să poată lucra ca un fel de trigger, să aducă tehnologii moderne din Occident şi să dea plus valoare semifabricatelor atât din Federaţia Rusă, cât şi din Ucraina.

Europa Liberă: Ce are de învăţat Chişinăul din această situaţie delicată?

Igor Boţan: Chişinăul a trecut prin astfel de lovituri ale Federaţiei Ruse. Acum Chişinăul trebuie să profite să stea la adăpostul Ucrainei, în măsura în care poate să ajute Ucraina şi să facă concluziile de rigoare, dacă Ucraina ar deveni o platformă, un fel de trigger, despre care am vorbit, între Uniunea Vamală şi Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea, în proporţii mult mai mici, să joace acelaşi rol şi să-şi dezvolte economia, comerţul şi să modernizeze ţara. Deci, este un exemplu foarte, foarte bun pentru autorităţile Republicii Moldova, dar şi pentru cetăţeni să înţeleagă cât de avantajos poate fi pentru momentul dat acest acord de liber schimb şi de asociere cu Uniunea Europeană.

Europa Liberă: opinia analistului politic Igor Boţan, consemnată de Vasile Botnaru.

***

Europa Liberă: Pentru prima dată, graţie unui proiect, în 20 de şcoli de pe ambele maluri ale Nistrului va fi predat şahul. Proiectul este intitulat „Şahul uneşte” şi realizat de Academia Naţională de Şah din Moldova, în parteneriat cu Uniunea Europeană şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. În ce mod confruntările de pe tabla de şah pot face imposibile confruntările pe câmpul de luptă, inclusiv, şi pot ajuta la întărirea măsurilor de încredere între comunităţile scindate odată? Întrebări pe care colegul meu, Alexandru Canţîr, i le-a adresat Marelui Maestru Internaţional la şah, preşedintelui Academiei Naţionale de Șah din Moldova, dl Viorel Iordăchescu.

Viorel Iordăchescu: „După 1990 încoace, a fost divizată chiar şi comunitatea şahistică din Moldova. Se petrece şi campionatul Moldovei, bineînţeles, dar şi acel al regiunii transnistrene şi şahiştii au fost, din păcate, divizaţi. Deci, acest proiect, pe lângă scopul de a crea un sistem educaţional şahistic mai are şi scopul de a consolida, de a uni, comunitatea şahistică.

Pentru prima dată au fost selectaţi pe bază de concurs 20 de profesori care predau şahul în şcoli şi au fost instruiţi. A fost un curs de trei săptămâni de pregătire, în premieră pentru Moldova. Au lucrat cu ei şahişti cu renume, mari maeştri şi maeştri internaţionali. Spre final pot să spun că am atins toate scopurile.

Antrenorii au un nivel de pregătire, de predare a şahului, mai mare. A fost atins şi scopul de a consolida, de a uni pedagogii. Pot să spun că pe parcursul acestor trei săptămâni s-au împrietenit, au făcut schimb de adrese, numere de telefoane, a fost şi un turneu de şah între pedagogi, la care au participat toţi pedagogii fără excepţii, au fost premiaţi. A fost o atmosferă foarte bună şi prima etapă a acestui proiect s-a realizat cu succes. Pe viitor, în luna ianuarie, vom face o pregătire a tinerilor şahişti şi va culmina acest proiect cu un turneu mare, naţional, în care vor participa peste 200 de copii de pe ambele maluri ale Nistrului.”

Europa Liberă: Semne bune, dle Iordăchescu. 20 de antrenori de pe ambele maluri ale Nistrului au beneficiat deja de cursurile de instruire calificată şi din toamnă vor preda disciplina pentru 600 de elevi din şcolile participante la proiect. Cum, a propos, au fost selectate şcolile ?

Viorel Iordăchescu: „Condiţia de bază a fost să fie zece şcoli de pe malul drept şi zece şcoli de pe malul stâng al Nistrului. În rest, ne-am bazat pe entuziasm, am primit cereri, a fost o comisie specială formată din specialiştii Academiei, a PNUD, a Ministerului Educaţiei şi în baza unor criterii definite am selectat aceste şcoli. Geografia a fost foarte largă: de la Giurgiuleşti până în Drochia şi, respectiv, de pe malul stâng al Nistrului – Râbniţa, Dubăsari, Bender.

Încercăm să facem aşa încât şahul să devină cât mai popular, pentru că este un antrenament bun pentru copii. Noi ne bazăm pe faptul că şahul ajută la îmbunătăţirea reuşitei la învăţătură, deci nu neapărat ne punem scopul să creştem şahişti profesionişti, însă scopul nostru este de a dezvolta, în general, nivelul şahistic.”

Europa Liberă: Ar fi posibil ca politicienii zilei, dacă şi-ar cultiva mai bine capacităţile şahistice, să poate acţiona mai înţelept în viaţa lor politică, pentru că aşa cum e acum ai impresia că aproape nimeni nu se gândeşte la vreo mişcare două înainte?

Viorel Iordăchescu: „Vreau să spun că şahul iniţial a fost creat acum două mii de ani ca o alternativă a luptei sau ca o imitaţie, de fapt, a luptei. Pe tabla de şah găsim călăreţi, pioni, soldaţi, etc. Părerea mea e că ar fi mai bine să se joace la tabla de şah decât pe câmpul de luptă. În general, datorită şahului poţi să îţi faci mulţi prieteni. Pot să spun după exemplul meu: călătorind şi jucând în foarte multe competiţii, mi-am făcut prieteni din multe ţări ale lumii. Mai mult decât atât, şahul este privit astăzi ca o disciplină educaţională, deci mai puţin deja este o competiţie şi şahul a rezolvat multe situaţii de conflict. Sunt exemple când s-a oprit războiul pentru un turneu de şah. Părerea mea e că şahul doar consolidează lumea, în niciun caz nu o dezbină.”

Europa Liberă: Marelui Maestru Internaţional la şah, preşedintele Academiei Naţionale de Șah din Moldova, Viorel Iordăchescu, în dialog cu Alexandru Canţîr.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.