Proiectul de Lege a fost elaborat și propus autorităților la 31 martie 2010 de către un grup de cineaști, în perioada când Ministerul Culturii era condus de Boris Focșa. Recent, însă, acest proiect a fost scos la lumină și propus spre dezbateri de către Chiril Lucinschi și Ghenadie Ciobanu. Ulterior, la 3 iulie, Legea a fost votată în ultima lectură.
Noua lege vine să revoluţioneze sistemul de finanţare şi administrare a cinematografiei de la Comanda de stat, cu finanţare integrală din buget, la finanţarea parţială, până la 50% din buget. O altă prevedere importantă este crearea Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC), instituție care va gestiona sectorul şi banii contribuabililor alocaţi pentru filme şi proiecţii. Mai mult, un scop primordial al legii este lichidarea evaziunii fiscale şi pirateriei din domeniu.
Societatea civilă, dar și presa, au susținut activ acest proiect. Excepție face mass-media prorusă din republică care a insinuat că noua lege interzice dublarea filmelor în limba rusă și impune subtitrarea acestora în română. Totuși, această prevedere lipsește.
Ceva s-a pierdut pe drum…
Deși actuala lege a cinematografiei este un succes pentru cultura din Republica Moldova, din proiectul inițial al acesteia au fost eliminate unele prevederi care ar fi revoluționat domeniul vizat.
Unul dintre cele mai importante lucruri la care s-a renunţat şi la care autorii proiectului au insistat foarte mult a fost crearea unei instituţii care să se subordoneze guvernului și nicidecum Ministerului Culturii. „Ar reieși că deciziile sunt iarăși luate de minister, iar acestea de obicei nu erau bune. Însă, între timp s-a schimbat conducerea Ministerului Culturii, iar Monica Babuc ne-a ajutat foarte mult implicându-se în promovarea acestei legi”, explică cineastul Dumitru Marian, unul dintre autorii proiectului.
Un alt element care a fost eliminat din proiectul inițial a fost introducerea unor taxe pentru anumite instituții comerciale care folosesc produse cinematografice. „Este un exemplu pe care l-am împrumutat din țările europene. În toată lumea Fondul cinematografic este format prin colectarea taxelor plătite de cinematografe, care plătesc un anumit procent din vânzarea biletelor, televiziunile, fiind platforme care profită difuzând filme, operatorii de cablu etc.”, afirmă Dumitru Marian. Însă, conform Ministerului Finanțelor, aceste taxe nu pot fi introduse, astfel încât ar presupune modificarea Codului Fiscal, care este limitată prin condițiile de primire a fondurilor oferite de Banca Mondială. „Din anumite motive, relativ obiective, Ministerul Finanțelor a zis că deocamdată nu putem introduce aceste taxe. Ceea ce era foarte important pentru noi, fiindcă era clar de unde erau să vină banii, pe de altă parte mecanismul cinematografic nu este deocamdată pus la punct, adică noi nu știm cum vor fi cheltuiți acești bani”, adaugă Marian. Astfel, s-a decis crearea unui mecanism conform căruia vor fi utilizate fondurile din bugetul de stat, adică un sistem care va funcționa cu foarte puțini bani.
Un pas mare pentru cinematografie
Totuși, noua lege a cinematografiei are numeroase puncte forte. Printre acestea este formarea Centrului Național al Cinematografiei. Acesta va fi finanțat din bugetul de stat, dar va avea dreptul să acceseze fonduri și granturi, o practică aplicată în Europa. Mai mult, CNC-ul va presta mai multe servicii contra plată, precum administrarea Arhivei Naționale de film și pe care o va valorifica prin proiecții de filme, vânzări de DVD-uri, digitalizare etc. Amintim că această Arhivă este păstrată în una din clădirile „Moldova-Film”. Mecanismul de administrare a fondurilor pe care statul le va investi în cinematografie va simplifica procesul de conlucrare cu instituțiile europene sau chiar mondiale. „Vom putea dezvolta cinematografia autohtonă cu ajutorul europenilor prin crearea unui sistem care să fie compatibil cu mecanismul lor”, explică Dumitru Marian. Un alt plus al legii este faptul că de finanțări de stat pentru film vor putea beneficia și studiouri private, de care, anterior, doar „Moldova-Film” putea beneficia.
Centrul va fi condus de un director, numit de guvern, la propunerea Ministerului Culturii, pe un termen de patru ani. „Acesta va fi ales în urma unui concurs deschis, organizat și desfășurat conform Regulamentului de organizare și funcționare al Centrului”, spune legea. Activitatea acestuia va fi coordonată de un Consiliu alcătuit din cinci membri, dintre care directorul Centrului, câte un reprezentant al ministerelor Culturii și Finanțelor și doi reprezentanți ai uniunilor şi asociaţiilor profesionale din domeniu.
Deocamdată, doar pe hârtie
Deocamdată, însă, CNC-ul este creat doar pe hârtie. „Eu sunt sigur că Centrul va funcționa bine, dar numai în condițiile în care oamenii care au pus umărul și au votat legea vor fi consecvenți în ceea ce fac. Foarte multe depind de poziția și acțiunile Ministerului Culturii, Comisiei Cultură, și de solidaritatea cineaștilor. Abia acum începe perioada grea în care trebuie să hotărâm cu cine mergem mai departe. Legea trebuie implementată așa cum a fost gândită din start, cu un Minister al Culturii deschis, care își dorește ca legea cinematografiei să funcționeze și cu un guvern care ne susține”, spune Dumitru Marian. Astfel, este important să se înțeleagă că procesul de resuscitare se află abia la început, când încă mai poate fi oprit, astfel încât, în prezent, Ministerul Culturii, împreună cu cineaștii, trebuie să elaboreze regulamentele, mecanismele, care nu sunt stipulate în lege, însă la care se face trimitere. „Deocamdată aceste regulamente nu sunt aprobate de guvern, iar Ministerul Culturii poate să se mai opună. Odată ce aceste documente vor fi aprobate de guvern, cinematografia autohtonă nu va mai depinde de mofturile politice”, adaugă Marian.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
