Organizatorul Colocviului „Francopolifonie” în fiecare an de ziua internaţională a Francofoniei este Institutul de Cercetări Filologice şi Interculturale, ULIM. În acest an partenerul academic al colocviului ediţia 2013 a fost Universitatea Paris-Est Créteil din Franţa. Evenimentul s-a desfăşurat în prestigioasa Aula Magnifica a ULIM. Participanţii la eveniment, cercetători şi profesori universitari din diverse arii geografice: SUA, Franţa, România, Rusia, Belorusia, Ucraina, Egipt, Iordania, s.a. au avut ca provocare de dezbatere interculturalitatea şi mondializarea semiotică în calitate de liant modelator între diverse civilizaţii, o matrice existenţială (E. Tarasti) a federalizării (F. Rastier) ştiinţelor umaniste. Într-adevăr, semiotica metamorfozează practicile socio-istorice în sisteme semnificative, degajând formalisme, structuri, care permit reînnoirea raţionării umane.
Şedinţa inaugurală a fost salutată de rectorul ULIM, academicianul Andrei Galben, care în cuvântul său de deschidere a reiterat cu lux de amănunte pregnanta pe care o are mondializarea, ca factor determinant al interculturalităţii.
Particpanţii la lucările Colocviului : profesori, academicieni, cercetători din diverse domenii, de la ULIM, cât şi de la centrele universitare de peste hotare, au încercat să profileze, în şedinţele din plen, cît şi în sesiunile din ateliere, un nou demers asupra culturalităţii umane, în general, şi asupra interculturalităţii, în particular, care a devinit un imperativ al epocii mondializării.
.jpg)
Academicianul român Răzvan Theodorescu, ascultat cu mare atenţie, într-o franceză de la Paris, cu excepţionala-i competenţă de mare cunoscător al istoriei civilizaţiilor, cu haru-i de povestitor reflexiv, a depănat în faţa publicului larg destinul unităţii în diversitate a celor două Europe: cea de Est şi de Vest.
Rprezentanta Universtăţii Paris Est Créteil, universitate coorganizatoare : Thanh-Vân Ton-That, profesor universitar, în pledoaria sa Poezie şi interculturalitate. Anna de Noailles la intersecţia dintre Orient şi Occident a dovedit cu lux de amănunte că Marta Bibesco Basaraba de Brancovan este un exemplu de multiculturalism şi cosmopolitism pentru care contează mai degrabă culturalul decât ideologicul, sentimentalul decât geograficul.
Ana Guţu, profesor universitar, prim-vicerector al ULIM, deputat în Parlamentul R. Moldova în intervenţia sa Puterea juridică a limbii: abordarea semiotică a pledoariei, aplicând metoda semiotică şi a geometriei gândirii, a dezvăluit structura discursului judiciar în baza unui corpus impresionant de pledoarii juridice din istoria gândirii judiciare franceze, punând în valoare impactul puterii judiciare a limbii asupra istoriei democraţiei unei ţări.
Nicolas Samson, conferenţiar universitar, dr., Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” din Iaşi, în comunicarea sa, făcând apel la ştiinţa semioticii şi preocupat de spaţiile industriale deconstruite (în parajină), sugerează necesitatea re-construirii acestora.
Lucrările din ateliere, axate pe interculturalul prin prisma lingvisticului, literaturii, traducerii şi comunicării au reliefat că dincolo de diferenţe, istorie, dezvoltare asimetrică, universuri spirituale, culturile umane comportă trăsături fundamentale care le fac comensurabile şi comparabile: limbile pot fi învăţate, textele pot fi traduse, practicile cotidiene şi formele de organizare socioculturală pot fi studiate, înţelese şi comunicate.
Concluziile colocviului au reliefat că Într-o Societate-lume, (Société-monde, E. Morin), a imersiuni într-un univers de semne (Ch. S. Peirce), caracterizată printr-un multilingvism şi interculturalitate tot mai pregnante, aportul reflecţiei semiotice se impune. or trăsăturile culturale există sub formă de reprezentări (semne) simbolice, care sunt expuse metamorfozelor şi îmbogăţirii reciproce.
Lucrările colocviului vor apărea în volumul „La Francopolyphonie”, ediţia 8, 2013, revistă consultabilă pe site : icfi.ulim.md sau lafrancopolyphonie.blogspot.com.
