Comisia Europeană vrea să renunţe la impunerea unor reguli stricte pentru exploatarea gazelor de şist, urmând să publice DOAR o recomandare

Practic, autorităţile de la Bruxelles renunţă la aprobarea unei directive europene care impună prevederi stricte, mai ales în în privinţa standardelor de mediu, preferând varianta unei recomandări, această neavând caracter obligatoriu.

Potrivit proiectului de comunicare, Comisia va monitoriza modul în care sunt aplicate principiile propuse şi va prezenţa un raport Parlamentului European şi Consiliului în termen de 18 luni de la publicarea Recomandării în Jurnalul Oficial şi, dacă este necesar, ar putea decide să prezinte propuneri legislative.

Care sunt cerinţele minime care vor fi incluse în recomandarea pentru statele membre

Statele membre vor face o evaluare strategică de mediu înaintea acordării autorizaţiilor pentru explorarea şi exploatarea gazelor de şist
Vor fi efectuate evaluări ale riscurilor specifice exploatărilor, atât a celor din subteran, cât şi a celor de la suprafaţă, astfel încât să se poată decide dacă o anumită zona este potrivită pentru explorarea şi explotarea gazelor de şist în condiţii de siguranţă.
Vor fi realizate analize de baza a unor elemente precum apă, aerul şi seismicitatea, care să reprezinte referinţe pentru monitorizarea ulterioară sau în caz de incident.
Populaţia va fi informată cu privire la substanţele chimice folosite în fracturarea hidraulică, la compoziţia apelor uzate, la datele de baza şi la rezultatele monitorizărilor. Practic, trebuie furnizate către autorităţi şi populaţie informaţii concrete referitoare la potenţialele riscuri.
Va fi asigurată izolarea sondelor în mod corespunzător pentru a se evita contaminarea în subteran.
Va fi evitată eliberarea de gaze în atmosfera, iar arderea controlată de gaze va fi redusă la minim, în vederea atenuării efectelor negative ale emisiilor.

Statele membre trebuie să se asigure că societăţile petroliere utilizează cele mai bune tehnici disponibile şi că aplică cele mai bune practici din industrie de prevenire, gestionare şi reducere a riscurilor asociate cu activitatea de explorare şi exploatare. De asemenea, trebuie să se asigure că oferă transparenţă maximă asupra operaţiunilor de explorare şi exploatare şi că îşi îmbunătăţesc în mod constant tehnologiile şi practicile de operare.

Pentru o gestionare corespunzătoare a riscurilor, statele membre trebuie să se asigure că procedurile de autorizare sunt realizate în mod corespunzător. În plus, trebuie consultaţi cetăţenii din timp, înainte de începerea operaţiunilor.

Comisia va monitoriza îndeaproape punerea în aplicare a recomandării şi va pune la dispoziţia publicului situaţia din statele membre. Acestea sunt invitate să pună în aplicate cerinţele minime prevăzute în recomandare în termen de 6 luni de la publicare.

Potrivit documentului Comisiei Europene, există încă incertitudini cu privire la volumul exact al rezervelor de hidrocarburi neconvenţionale în UE. Totuşi, acestea sunt considerate a fi semnificative. Rezervele recuperabile de gaz de şist sunt estimate la circa 16 trilioane metri cubi în Europa. Însă, la nivelul UE, nu a fost obţinută până acum producţie comercială, deşi au fost efectuate câteva teste pilot. Producţia comercială ar putea începe în 2015 în statele membre mai avansate. Producţia de gaze de şist ar putea compensa scăderea producţiei de gaze convenţionale în UE şi ar putea să acopere aproximativ 10% din necesarul de până în 2035.

Însă, experţii din domeniu sunt de acord că extracţia gazelor de şist duce la riscuri de mediu mai mari comparativ cu cele în cazul exploatării gazelor convenţionale, se mai arată în document. Acesta din cauza tehnicii utilizate şi din cauza că exploatările acoperă zone mult mai largi. În plus, productivitatea sondelor de gaze de şist este mai mică decât în cazul sondelor convenţionale şi sunt necesare mai multe puţuri de foraj. Unele dintre aceste riscuri au şi implicaţii transfrontaliere, de exemplu în cazul poluării aperi sau a aerului. Unul dintre principalele riscuri de mediu este contaminarea apelor subterane şi de suprafaţă din cauza substanţelor chimice utilizate în procesul de fracturare hidraulică pe orizontală. În procesul de fracturare se foloseşte un amestec format din apă, nisip şi substanţe chimice care este injectat sub presiune mare pentru a sparge roca. Un alt risc este legat de impactul asupra cantităţilor de apă. În condiţiile în care se utilizează cantităţi uriaşe de apă, există riscul reducerii cantităţilor de apă utilizate în alte scopuri (industrie, agricultură, apă potabilă).

Calitatea solului poate fi, de asemenea, afectată negativ de scurgeri de substanţe chimice. Şi aerul poate fi contaminat din cauza emisiilor de metan. Un alt risc este cel fragmentării terenurilor şi afectării traficului rutier local, cu consecinţe pentru comunităţile locale şi biodiversitate. Acest risc trebuie pus în contextul utilizării unor terenuri în alte scopuri, precum agricultură sau turism. Alte riscuri se referă la posibile cutremure induse.

În toamna anului trecut au apărut informaţii potrivit cărora Comisia Europeană pregăteşte un pachet legislativ strict în domeniul gazelor de şist. Comisia Europeană urmă să propună o directiva privind carburanţii neconvenţionali similară altor legislaţii referitoare la apele uzate şi la evaluările privind impactul asupra mediului. Însă ţări precum Marea Britanie, Polonia, România şi Estonia au avut obiecţii cu privire la această intenţie. Acesta este şi motivul pentru care se optează pentru o varianta mai uşoară, şi anume cea a Recomandării.

Reprezentanţii permanenţi ai statelor membre la Uniunea Europeană, reuniţi pe 20 decembrie 2013, în Comitetul COREPER I, au decis să autorizeze Preşedinţia Consiliului UE să transmită Parlamentului European o scrisoare conformă primei lecturi legislative asupra unei propuneri a Comisiei Europene de revizuire a Directivei UE privind Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIA). Astfel, pe 20 decemebrie, ambasadorii au decis că proiectele referitoare la gazele şi petrolul de şist nu vor fi supuse procedurilor sistematice şi repetate de evaluare cu implicarea instituţiilor publice şi a comunităţilor locale.  

hotnews.ro