Carte

Comoara din litere a Moldovei este adunată în 600 de metri pătrați

Înființată la 1 iunie 1957, prin hotărârea Consiliului de miniștri, CNC constituie o infrastructură specializată în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural scris al Moldovei. Printre primele sarcini ale administrației era colectarea depozitului legal începând cu 1924 până la 1957, 1924 fiind anul creării Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești.

Despre Basarabia, din toată lumea

Arhiva CNC este în continuă creștere astfel încât fiecare tipografie, de la început, a fost obligată să prezinte un exemplar gratuit din tot ce se tipărește pe teritoriul RM. Iar din 2004, CNC a fost desemnată responsabilă pentru distribuirea Depozitului Legal la Biblioteca Națională a Moldovei (BNM), cea a Academiei de Știință care primește cărțile ce țin de domeniul științei, și Biblioteca „Ion Creangă” – unde sunt distribuite cărțile destinate copiilor și adolescenților. 

O altă comoară a Camerei Naționale a Cărții este Colecția Basarabeană. Ea conține peste 300 de cărți și reviste, editate începând cu anul 1700 până la 1924. „Aceste publicații sunt doar despre Basarabia”, explică Valentina Chitoroagă. Conform ei, aceste cărți dețin informații despre istoria, cultura și religia țării și sunt scrise în diferite țări.
De altfel, CNC colectează toate traducerile lucrărilor autohtone. Conform Valentinei Chitoroagă, cel mai des sunt traduse operele scriitorilor Grigore Vieru și Spiridon Vangheli în țări precum Franța, Danemarca, Spania și statele CSI. Anual, la CNC, se adună 500-600 lucrări, dintre care majoritatea sunt în engleză.

Onoarea le revine doar cercetătorilor

Scopul principal al Camerei este de a concentra tot patrimoniul scris al RM în această arhivă, fără a oferi acces liber, însă informația să fie pusă la dispoziția tuturor beneficiarilor în formă digitală.

Acces la cărțile care nu se găsesc la BNM au doar cercetătorii. „La noi vin oameni serioși, ei nu decupează din cărți ca la bibliotecă. CNC a fost creat pentru a păstra cu sfințenie tot ce constituie patrimoniul cultural scris al Moldovei”, relatează Valentina Chitoroagă. Ei se documentează din Arhiva Depozitului Legal și au acces la publicații sub supravegherea unui angajat CNC. În scopul protejării publicațiilor originale, colectivul Camerei lucrează la digitalizarea operelor.

Până în prezent toată colecția basarabeană și doar 20 la sută din Arhiva Depozitului Legal, respectiv publicațiile din perioada 1924-1960, în mare parte – cărți, au fost digitalizate. Versiunea digitală a publicațiilor este oferită gratuit pe pagina oficială a CNC.
În prezent, însă, este nevoie de un scanner performat. „El listează singur paginile, indiferent de dimensiunea lor. Pentru achiziționarea lui, lucrăm la un proiect de finanțare. Avem nevoie de peste 300 mii de euro”, afirmă directoarea CNC.

Au mai rămas doar trei ani 

În 1980, când a fost dată în exploatare clădirea în care se află sediul CNC, pentru arhivă au fost prevăzute etajele doi și trei. Spațiul de 600 metri pătrați a fost prevăzut să asigure activitatea Camerei timp de 50 de ani. Conform directoarei, CNC mai dispune de spațiu pentru cel mult trei ani. „În alte țări, unei astfel de instituții, pentru conservarea intangibilității publicațiilor, îi este acordată o clădire separată, dotată cu toate dispozitivele pentru păstrarea publicațiilor”, afirmă Valentina Chitoroagă.

Publicațiile sunt păstrate în cutii speciale, iar ziarele sunt copertate, geamurile sunt acoperite cu hârtie și cu jaluzele pentru a proteja operele de lumina naturală. Lipsesc, însă, climatizatoarele care ar păstra temperatura obligatorie de doar 17 grade Celsius conform normelor internaționale. 

CNC achită anual doar pentru serviciile comunale peste 300 mii de lei, iar, în același timp, este scutită de plata arendei, astfel încât clădirea se află la balanța Guvernului RM. Pentru confecționarea cutiilor în care se păstrează arhiva, CNC are nevoie anual de 50 de mii de lei de care nu dispune.  

Camera Națională a Cărții deține cea mai exhaustivă arhivă de publicații autohtone. Dar ce se va întâmpla cu noile publicații peste trei ani?
 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *