De asemenea în localul Primăriei orașului s-a deschis expoziția de pictură și sculptură a artiștilor din România”, povesteau ziarele din 29 martie 1918.
La 27 martie se împlinesc 95 de ani de la concertul orchestrei simfonice sub conducerea maestrului George Enescu. Cu această ocazie, Andrei Dumitriu, directorul Filarmonicii Naționale „George Enescu” din București, plănuiește să reconstituie acest eveniment istorico-cultural. Structura programului, partenerii, contextul în care va avea loc concertul sunt doar câteva subiecte abordate în interviul acordat ziarului TIMPUL de către dl Andrei Dimitriu.
– Cât de importantă este reconstituirea concertului din martie 1918?
– Importanța este determinată de reconstituirea unui adevăr istoric. De fapt, fundalul și motivația acestei refaceri a momentului istorico-artistic de acum 95 de ani sunt legate și de recunoașterea unor realități istorice. Faptul că acest concert al Filarmonicii a coincis cu ziua în care Sfatul Țării de la Chișinău a votat Unirea cu Țara-Mamă are un plus de importanță istorică. Noi, autorii proiectului, vrem să reconfirmăm această tradiție și acest adevăr istoric și, mai mult, dorim să transmitem generației tinere istoria cea adevărată care este extrem de onorantă pentru poporul român de pe ambele maluri ale Prutului.
George Enescu
– A cui a fost ideea de a reconstitui concertul?
– Meritul îl are Vlad Darie, care a lansat săptămâna trecută cartea „Cronica Basarabiei 1918-1944”. Studiind arhiva RADOR-ului, o agenție de știri din România interbelică, a descoperit că, la 27 martie 1918, orchestra Filarmonicii din București a concertat la Chișinău sub bagheta lui George Enescu. Se cunoaște și programul, pe care vrem să-l refacem și să adăugăm două piese care reprezintă spiritualitatea românească în excelență, compuse de George Enescu – una din Rapsodii și Poema Română.
– Cât de dificil credeți că va fi să organizați un astfel de eveniment și să promovați valoarea Unirii?
– Momentul nu are nicio tentă politică, țin să accentuez acest aspect, este un moment cultural prin excelență. Sigur că nu pot să refuz interpretarea comemorativă, dar evenimentul se dorește a fi doar cultural, de refacere a unui concert excepțional, care s-a petrecut în aceeași zi cu Unirea.
– Luând în considerare contextul politic din R. Moldova, evenimentul poate să stârnească polemici.
– Foarte clar! Noi nu negăm că există o anumită legătură, mărturisită sau nu, reală, profundă și adevărată dintre concert și unirea cu România și nu văd de ce ar trebui să ne ferim de acest lucru.
– Domnule Dimitriu, credeți oare că publicul din Moldova este pregătit pentru un concert cu o valoare istorică majoră?
– Publicul din Basarabia vine la un concert de muzică, și nu la un eveniment politic. Sigur, nu cred că nu se va gândi la evenimentul de acum 95 de ani, dar momentul pe care-l organizăm noi este unul strict cultural.
– Planificați cumva să redați și alte evenimente adiacente concertului din 25-27 martie 1918?
– Votul din Sfatul Țării mi-e teamă că nu-l putem reconstitui, dar ar fi utilă o lansare de carte, o expoziție de pictură legate de acest moment istoric. Este un adevăr, există o comunitate românească spirituală, consistentă, reală în spațiul carpato-danubiano-pontic, înțelegând până la Nistru. Acest spațiu spiritual trebuie utilizat în beneficiul locuitorilor lui, dar fără nicio conotație politică.
– Casa Eparhială în care a avut loc concertul din 1918 nu mai există. Unde planificați să concertați de data aceasta?
– Colegii basarabeni au propus Palatul Național, o sală cu peste 2000 de locuri, pe care trebuie să o vizitez. Dar urmează să decidem în viitorul apropiat.
– Cu cine colaborați pentru organizarea evenimentului?
– Colaborăm cu Nicolae Dumbravă și cu echipa lui de la „Muzico-Univers” pentru partea tehnică, cât și cea conceptuală, însă țin foarte mult la capitolul artistic și voi insista să-l stabilească Filarmonica Română. Există un departament artistic, calificat, care are experiență în organizarea mai multor evenimente la fel de importante, doar că în București și cred că vom avea o bună comunicare cu echipa domnului Dumbravă.
– Când urmează să aibă loc lansarea de carte și expoziția?
– Probabil înaintea concertului, astfel încât evenimentul să aibă un final grandios, căci grandoarea unui concert simfonic va marca publicul. Ceea ce este peren, adevărat, profund este muzica creată de elită. Un mare sociolog român, Eugeniu Speranția, spunea că „elita este cea care creează, iar masele pot cel mult să consume produsul”, astfel, sarcina elitei este să facă produsul accesibil publicului.
– Care este publicul țintă?
– Publicul țintă este format din elită și din tineri. Din rândurile dumneavoastră se creează elita, deși e născută cu sensibilitate, ea trebuie formată prin educație. Ideea este ca acest public la care sper să avem acces, să fie această elită intelectuală, dar și tinerii, elevii, studenții, care trebuie să se formeze. Astfel, programul trebuie gândit și planificat pentru un public divers. Concertul va fi constituit din două părți, partea solistică și piesa de rezistență – Poema Română.
– Dacă doriți să atrageți tineretul, ce-ar fi să concertați în aer liber?
– Concertele simfonice adevărate au nevoie de condiții acustice perfecte. La Berlin, e adevărat, și e o tradiție, în amfiteatrul Waldbühne (Pădurea Verde) se produc concerte, unde Filarmonica locală invită dirijori și se interpretează piese foarte muzicale, ușor de acceptat. Însă ceea ce ne propunem noi să realizăm este un concert simfonic de autoritate, care presupune un spațiu sacerdotal. Dar, mi-ați dat o idee, ne putem gândi la această sugestie, pentru că, în formula pe care ne-ați propus-o, s-ar putea să atragem atenția publicului care ne interesează. E o idee bună! Dar este o strategie pe care trebuie să ne-o propună autoritățile locale.
La Filarmonica de la București, din dorința de a atrage un public nou, se organizează, de un an și ceva, concerte educative, duminică dimineața, pentru tineret. Și să știți că nu ne ajung locuri pentru toți doritorii! Acțiuni de acest gen trebuie organizate și aici, căci Basarabia, ca și România, face parte din spațiul spiritual creștin-european, nu asiatic și trebuie să-și consolideze această apartenență prin produse culturale de mare valoare. Tot ce este subcultură trebuie eliminat.
– Vă mulțumesc pentru interviu și așteptăm cu nerăbdare concertul!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
