În 1990 consiliul era numit Sovietul de Deputaţi ai Poporului. Şi-a schimbat denumirea în Consiliul municipal Chişinău în anul 1991, a menţionat preşedintele Asociaţiei „Consiliul Municipal ’90”, Gheorghe Suruceanu. Fostul consilier a spus că îi este greu să compare activitatea primului consiliu şi a celui de acum, pentru că situaţia este diferită, dar a ţinut, totuşi, să facă o recomandare aleşilor locali de azi: să-şi îndeplinească promisiunile făcute în campania electorală.
„Schimbările democratice le-am început în 1990. Printre primele realizări a fost şi scoaterea monumentului lui Lenin. Tot atunci l-am adus pe Ştefan cel Mare”, a remarcat Gheorghe Suruceanu. Printre meritele primului consiliu, Gheorghe Suruceanu a menţionat şi aprobarea stemei municipiului Chişinău, schimbarea denumirii a peste 800 de străzi şi parcuri.
Titus Foiu, fost consilier municipal şi preşedinte al comisiei industrie, spune că primul consiliu a făcut lucruri frumoase, pentru şi-a dorit să facă ceva pentru societate. „Dar eram prea naivi atunci şi credeam că tot ce facem va rămâne pe veci, dar unele lucruri s-au schimbat”, a remarcat cu regret fostul consilier.
Un coleg de-al său, Petru Ungureanu, pe atunci preşedinte al comisiei pentru locuinţe şi transport, crede că în toţi aceşti ani lucrurile nu prea au evoluat. Problemele legate de dezvoltarea teritorială a oraşului, transportul, drumurile – nu sunt soluţionate nici astăzi.
Un alt fost consilier, Grigore Fidelschi, spune că atunci printre consilieri erau mai mulţi patrioţi, oameni pe care astăzi îi numeri pe degete. Primul consiliu a pus temeliile democratizării, căutărilor identităţii acestui popor.
Gheorghe Mârzacu, purtătorul de cuvânt consiliului anilor 90, unul dintre primii ofiţeri de presă ai instituţiilor publice, a declarat că aleşii locali de acum 20 de ani au avut o activitate măsura timpului, care a fost bulversat de mişcarea antinaţională. Aceasta se străduia să pună beţe în roate municipalităţii care pornise pe calea democratizării. „Eram în luptă mereu, luptă care a dus la românizarea organelor municipale. A fost schimbată denumirea multor străzi şi, foarte important, limba română a fost acceptată ca limbă de lucru în primărie, până la acea perioadă fiind rusa”, a menţionat Gheorghe Mârzacu. El a mai spus că în primăvara anului 1992, Primăria Chişinău a organizat un marş pedestru – Marşul Unirii, care s-a încheiat la 27 martie la Bucureşti.
Asociaţia obştească „Consiliul municipal 90” întruneşte 62 de membri.
Sursa: info-prim.md
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
