– Pe 1 Decembrie este marcată Ziua Naţională a României. Cum sărbătoriți dvs. evenimentul respectiv?
– Deși am primit zeci de invitații la diverse evenimente organizate fie în România, fie în afara ţării, voi fi alături de românii noștri din R. Moldova. Voi veni la Chișinău, căci pe aici trece frontul luptei noastre pentru reîntregirea țării și e foarte important să fim cât mai mulți noi, cei care sărbătoresc, în cel de-al doilea stat românesc, Ziua Națională a României.

– Dar cetățenii R. Moldova știu ce s-a întâmplat pe această dată?
– Prin participarea la manifestațiile din 1 Decembrie, cetățenii R. Moldova sărbătoresc, de fapt, apartenența lor la neamul românesc și se exprimă o dată în plus în favoarea apropierii definitive dintre cele două maluri ale Prutului – un râu care ne dorim cu toții să devină cât mai curând unul intern.

„Am ajuns să avem partide care pledează deschis pentru Unire”

– Cu ocazia acestui eveniment, pe 2 decembrie, la Chișinău va avea loc un marș al Unirii. Mai au greutate asemenea acțiuni unioniste?
– Cu siguranță. Noi, unioniștii noului val, am fost cei care prin marșurile noastre, declanșate în 2012, am readus în dezbaterea publică subiectul reunirii. An după an, numărul unioniștilor a crescut, iar în prezent am ajuns să avem nu doar ONG-uri unioniste, ci și formațiuni politice care îmbrățișează deschis acest ideal.

– Sunteți prim-vicepreședinte al Partidului Unității Naționale – o formațiune care s-a declarat unionistă. De ce moldovenii ar trebui să-și dea votul pentru PUN, în contextul în care şi alte partide unioniste au ajuns în Parlament, dar n-au făcut nicio schimbare semnificativă?
– Cel mai solid argument pentru a vota PUN la alegerile parlamentare îl reprezintă un om, Traian Băsescu, președintele de onoare al partidului. Băsescu este cel mai bun președinte al României post-ceaușiste, cel mai iubit om politic român în R. Moldova și singurul politician de anvergură al statului român, care a vorbit despre Unire ca despre al treilea obiectiv de țară după integrarea în NATO și în Uniunea Europeană.

– Şi toate aceste lucruri ne apropie de România Mare?
– Alături de Traian Băsescu, avem siguranța că idealul reunirii nu va fi trădat, după cum s-a întâmplat anterior. În plus, sper că partidului i se vor alătura și foștii mei colegi de baricade, care nu au făcut politică până acum și care au demonstrat cu prisosință că sunt fideli unui ideal, care ne leagă pe noi toți, românii de pretutindeni și din toate timpurile.

„Am fost trădat într-un mod brutal de un bărbos de tristă amintire”

– Ați declarat anterior că v-ați lansat în politica moldovenească pentru a deveni primul deputat care deține concomitent mandatul în legislativele celor două state românești. Cât este de real că acest lucru se va întâmpla după alegerile parlamentare din 2018?
– Trebuie să spun un lucru foarte clar: nu mi-am propus să fac din lupta pentru reunire o platformă pentru lansarea mea în politică. Lupt pentru acest ideal din 2002. Nu am renunțat la implicare nici atunci când am fost trădat într-un mod brutal de un politician bărbos de tristă amintire. M-am implicat în politică, considerând că trebuie să urmăm modelul german pentru a realiza reunificarea. Și astfel este evident că numărul nostru, al unioniștilor, trebuie să fie cât mai mare în cele două parlamente. Prin urmare, voi depune toate eforturile pentru a-i ajuta pe colegii mei să obțină cât mai multe mandate în Parlamentul de la Chișinău, fără a urmări ambiții personale. Nu statutul meu de deputat e important, ci statutul nostru ca mișcare unionistă, care trebuie să fie reprezentată politic.

„Implicarea lui Băsescu are efecte negative pentru Dodon”

– În ultima perioadă, Traian Băsescu vine foarte des în R. Moldova şi, de multe ori, dvs. sunteți alături de el. Va putea fostul lider de la Cotroceni să convingă moldovenii că Unirea este o soluție viabilă pentru o viață mai bună sau e vorba doar de o strategie de PR?
– Da. Încrederea pe care o am în Băsescu o demonstrează din plin şi reacțiile de după întâlnirile, pe care le avem împreună prin diferite localități ale R. Moldova. Vă asigur că numărul unioniștilor este în creștere.

– Igor Dodon l-a atacat dur pe Băsescu, pentru că a venit să facă politică în R. Moldova și i-a recomandat să stea acasă. Cum explicaţi nemulțumirea fostului lider socialist de la Chişinău?
– Este exact ceea ce spuneam mai sus, şi anume că implicarea lui Băsescu are efecte pozitive pentru Mișcarea Unionistă și efecte negative pentru politicienii care profită de pe urma existenței acestui stat artificial, precum este şi Dodon.

„Numărul unioniștilor crește în ciuda propagandei ruse”

– Recent, Fondul Opiniei Publice (FOP), a realizat un sondaj la comanda ziarului TIMPUL, care arată că pentru Unirea cu România ar vota la un referendum doar 22% din cetățenii R. Moldova, iar împotrivă s-ar pronunţa 63%. Aceste date demonstrează că cea mai mare parte a cetăţenilor nu văd Unirea ca pe un proiect de țară…
– Sunt convins că procentul este mai mare de 22 la sută și se ridică la cel puțin 30%. Și nu vorbim despre Diasporă, care este reprezentată în mare parte de cetățeni români cu viziuni unioniste. Nu ne rămâne decât să fim din ce în ce mai insistenți și sunt sigur că vom ajunge la acel prag de 50%+1. Dacă vă aduceți aminte, acum câțiva ani, procentul era de 2 la sută în favoarea Unirii. Deci, lucrurile au evoluat fulgerător, în ciuda propagandei ruse extrem de agresive.

– Tot FOP ne-a arătat că 73% din respondenți cred că limba de stat ar trebui să fie moldovenească, iar 23% – română. De ce societatea noastră încă nu a ajuns la un numitor comun în privința limbii pe care o vorbim?
– Efectele propagandei sovietice, preluată cu fidelitate de cea rusă, nu au cum să dispară. E un lucru regretabil care trebuie reparat, pornind de la modificarea art. 13 din Constituția R. Moldova, pentru a nu lăsa acest argument celor care mint.

„Reunirea nu va face excepții privind etnia, religia sau limba vorbită”

– Dle deputat, ar trebui, totuși, să recunoaștem că mulți moldoveni solicită cetățenia română doar pentru a se angaja legal la lucru în UE. Unii dintre aceștia nici nu cunosc limba română. Nu există interdicții în acest sens în procesul de acordare a cetățeniei române pentru basarabeni?
– Este o acuzație falsă. Așa cum orice cetățean român din Lugoj, Sălaj, Iași, Cluj, Timișoara sau Suceava are dreptul să plece într-un stat membru al UE pentru un serviciu mai bine plătit, o bursă sau orice altceva, același drept îl are orice cetățean român din Bălți, Cahul, Sângerei, Ungheni sau Glodeni. Cunoașterea limbii române nu este prevăzută în actuala Lege a cetățeniei române ca și criteriu de acordare a cetățeniei.

– N-ar fi mai bine să fie?
– Părerile sunt împărțite. Unii spun că e mai bine să nu existe o asemenea prevedere, pentru că astfel îi încadrăm inclusiv pe cei care nu cunosc limba română în corpul civic românesc, dar și în procesul de reunire care nu va face excepții privind etnia, religia, limba vorbită a cetățenilor din actuala R. Moldova.

– Recent, la București, a fost lansată „Alianța pentru Centenar 2018”. Anul viitor se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire. Chiar credeți că e posibil să se repete evenimentul de acum un secol?
– Nici în 1859, nici în 1918, Unirea nu a fost un proces susținut în unanimitate. A fost, pe de o parte, o clipă astrală a poporului român, un concurs de circumstanțe favorabile și, pe de altă parte, o deschidere a populației pentru acest proces. Trebuie să fim conștienți de cele două componente și să pregătim populația pentru momentul în care vom realiza Reunirea prin proiecte care se derulează zi de zi. Chiar dacă nu avem o dată prestabilită în calendar sau o perioadă clară, avem o certitudine: reunirea este inevitabilă! Nu există altă opțiune pentru noi, cei din R. Moldova. Viitorul nostru este în România și în Uniunea Europeană.