Constantin Tănase: Filat, aplaudat la Academie, pentru prelegerea despre teoria cunoașterii și metafizica ideilor de la Platon la Kant

La lecția publică au participat membri titulari şi membri corespondenţi ai AŞM, doctoranzi şi studenţi care n-au închis un ochi cât V. Filat și-a prezentat prelegerea .

Ideea societății bazată pe cunoaștere a suscitat întotdeauna interesul filozofilor, iată de ce savanții prezenți în sală au urmărit cu vădită curiozitate științifică opiniile lui Vlad Filat despre teoria cunoașterii și metafizica ideilor. Vorbind despre obiectul epistemologiei ca ramură a teoriei științei Vlad Filat a insistat asupra distincției între cunoașterea de tip comun, general-uman și cunoașterea științifică care se îndepărtează de cunoașterea comună și descompune automatismele mentale generate de experienta cotidiană. Potrivit lui Filat cercetarea cunoașterii științifice se face preponderent inductiv deoarece fără contribuțiile oamenilor ce produc știință obiectul epistemologiei nu se dezvoltă. Filat a insistat asupra necesității eliminării conceptelor confuze despre cunoaștere și a precizat că epistemologia descinde din latura cognitivă a filozofiei și se încadrează în teoria științei desemnată prin termenul de metaștiință sau scientologie. E o problemă, a mărturisit Filat, care mă preocupă încă din perioada studenției la Iași și căreia i-am dedicat toți anii aflării mele la facultate.

Un loc important în discursului lui V. Filat l-a ocupat dezbaterea noțiunii de concept în cadrul teoriei cunoașterii. Referindu-se la cunoașterea filozofică vorbitorul s-a referit în deosebi la conceptele generalizante, numite categoriale, o categorie fiind în viziune vorbitorului un sens generalizant, care denominează și înglobează o largă gamă de particularități structurale, relaționale, dinamice sau interactive, provenite din acelasi spațiu fenomenal sau intelectiv, acoperind aceeași acțiune creativă sau descriptiv-explicantă.

Făcând o amplă incursiune în istoria problemei cunoașterii, V. Filat a remarcat însemnatatea mare în ceea ce privește cercetarea esenței științei pe care a avut-o poziția lui Platon fata de subiectivismul lui Protagoras. Filat admite că într-un singur punct Platon se găsește în concordanța cu sofiștii : în privința percepției senzoriale. Filat dovedește astfel că Platon restrânge valabilitatea afirmației socratice numai la domeniul simțurilor și fundamentează astfel autonomia cunoașterii raționale. În acest context Filat examinează conceptul cunoașterii prin prisma gândirii filozofice reprezentata de nume precum Fr. Bacon, Descartes, J. Locke, Leibniz, D. Hume, Kant subliniind faptul că relatia gnoseologica dintre obiect si subiect a fost si este frecvent considerata problema fundamentala a filosofiei.

Un capitol aparte i-a dedicat V. Filat filozofiei lui Lucian Blaga. Explicând sistemul filosofic al lui Lucian Blaga, Filat s-a oprit în deosebi la Trilogia cunoaşterii (1931-1934) elaborată de Blaga: „Eonul dogmatic”, „Cunoaşterea luciferică” și „Cenzura transcendentă”. Transcendentul și intranscendentul, a spus Filat, m-au preocupat foarte mult în perioada când eram director la Departamentu privatizării, iată de ce Trilogia cunoașterii, în deosebi ”Cenzura transcendentă” a lui Blaga a fost cartea mea de căpătâi în acea perioadă. Anume în această etapă zbuciumată a vieții mele de căutări științifice, oscilând între „Cenzura transcendentă” a lui Lucian Blaga și „Critica rațiunii pure” a lui Immanuel Kant, s-a cristalizat viziunea mea despre teoria cunoașterii în general și cunoașterea de sine în particular.

Vorbind despre societatea bazată pe cunoaștere, V. Filat s-a referit și la teoria haosului pornind de la conceptul lui Edward Lorenz, părintele acestei teorii, despre fluturele care, bătând din aripi undeva în Europa, poate declanşa o tornadă în Texas. V. Filat pentru prima dată în știința națională a aplicat teoria haosului la explicarea fenomenlor politice din societate, demonstrând că denunțarea Acordului Alianței pe 13 februarie a fost acea bătaie din aripi a fluturelui care a adus societatea moldoveană în pragul unei noi cunoașteri filozofice a existenței.

În finalul întâlnirii, savanții de la Academie, care, repetăm subliniat, n-au închis un ochi cât timp a vorbit Filat, au remarcat că prelegerea prezentată de fostul premier este un pas revoluționar în teoria cunoașterii și i-au mulțumit pentru faptul că în acest în bugetar foarte complicat, grație grijei personale a lui V. Filat față de știință, Academiei i s-au suplimentat fondurile pentru cercetările fundamentale în domeniul cunoașterii și a metafizicii ideilor.

(Serviciul de presă al PLDM)