Copiii în hățișurile Internetului

Beneficiile lor sunt neîndoielnice – ne oferă posibilitatea de a accesa rapid informații pe o varietate de teme, de a relaționa ușor cu o oameni din toate colțurile lumii. Dar efectele negative nu pot fi neglijate, mai ales dacă este vorba de copii, care nu au încă discernământul necesar pentru a-și selecta lecturile folositoare.

Cum este afectată atenția

Durata medie a concentrării s-a înjumătățit în ultimul deceniu, ajungând de la 12 minute la numai 5, potrivit unui studiu publicat de psychminds.com. Suntem generația care își verifică permanent telefonul, emailul, actualizările de pe Facebook, Twitter. Astfel, tehnologia nu doar că ne diminuează atenția, dar și răbdare.

Obișnuiți să rezolvăm o serie de probleme cu un singur click, devenim frustrați când nu primim soluții sau reacții imediate. Iar creierul, nemaifiind obligat să rețină informațiile pe care le putem accesa oricând de pe internet, devin leneș, refuză să parcurgă un rând în plus sau să prelucreze informația primită de-a gata.

Psihologul Alexander Tarasov, consultat de TIMPUL, a semnalat că mulți utilizatori au tentați de a sări de la o informație la alta, atrași de un conținut distractiv, de un articol scurt, o imagine colorată, o înregistrare video. „Dar acestea sunt aspecte individuale. Nu toți fac la fel. Unii reușesc să se concentreze asupra unei teme și o aprofundează căutând diverse informații”, a spus el, pledând pentru cititul cărților online sau în format electronic.

De asemenea, specialistul a arătat că utilizatorii de internet trebuie să fie atenți la veridicitatea informației preluate de pe surse cum ar fi Wikipedia, unde pot publica și persoane neavizate, și să nu se încreadă în orice opinie exprimată cu atâta cu ușurință online.
Asta nu înseamnă că internetul e rău, ci doar că nu trebuie să ne lăsăm seduși de mirajul lumii virtuale, ci să manipulăm noi înșine această lume cu atenție.

Riscuri pentru copii

Psihologul Liuba Ceban de la Altruism Association a vorbit, pentru TIMPUL, despre pericolele la care sunt expuși în primul rând copiii atunci când navighează pe internet. „Sunt site-uri si rețele sociale, unde se știe că este foarte multă violență. În plus, traficanții de ființe umane sunt "specializați" să le întindă curse adolescenților neexperimentați și cu discernământul în dezvoltare”, a avertizat Ceban.

Ea s-a referit și la unele efecte nedorite asupra dezvoltării intelectuale a copilului, în cazul accesării unor informații prelucrate de-a gata. În felul acesta, copilul învăță că nu e nevoie să gândească. În plus, poate crede că valorile morale nu sunt importante, furtul de informație fiind considerat o "normă".

Ce pot face părinții?

Subliniind avantajele și efectele pozitive ale internetului, ea a precizat că părinții trebuie să ia totuși măsuri pentru a diminua riscurile la care sunt expuși copiii.

Este vorba de: instalarea programelor de control parental, care blochează site-urile cu conținut nedorit; dezvoltarea relației de încredere și comunicarea deschisă despre pericolele internetului; ghidarea și supravegherea copilului când începe să navigheze pe internet. De asemenea, ar fi indicat ca părintele să aibă acces la conturile de pe rețelele de socializare, să-l convingă pe copil să-i spună dacă nu se simte confortabil cu unele comunicări sau este abordat de persoane necunoscute.

„Copilul ar fi bine să acceseze internetul de la un calculator instalat în sufragerie sau în alt spațiu comun, de unde se vede ce citește, ce caută”, a sugerat psihologul.

În ceea ce privește folosirea internetului la rezolvarea unor teme, Liuba Ceban a afirmat că este importantă motivarea copilului „să îmbrățișeze plăcerea de a gândi și plăcerea descoperirilor intelectuale”.

„Poate părea prea dură idea controlului, însă este responsabilitatea unui părinte să-și protejeze copilul de răni și de experiențe, care îl pot afecta pentru restul vieții. Copilul necontrolat învață că el și lumea lui internă nu contează, suferind astfel de neglijență”, a spus ea.
În același timp, psihologul a subliniat că părintele trebuie să învețe să-și respecte copilul, să nu facă niciodată comentarii care denotă lipsă de considerație și de respect.

Pe de altă parte, părintele trebuie să-și analizeze motivația atunci când își inițiază copilul în lumea virtuală, să nu caute măsuri care să-i fie comode, asigurându-și liniștea, în timp ce micuțul stă ore în șir cu ochii în monitor.

„Părintele trebuie să fugă de tendința de a neglija copilul emoțional”, a adăugat ea. În context, ea a atenționat că unele dintre desenele animate pe care le urmăresc copiii sunt educative, dar sunt și multe violente.

„Sticla calculatorului sau a televizorului nu va discuta cu copilul despre cum se simte el și nu îl va ajuta să înțeleagă cum să aplice în viață chiar și principiile bune din desene animate sănătoase. Deci, timpul personal petrecut cu copilul îl învață că el și lumea lui interioară contează”, a mai spus Liuba Ceban.

Jocurile video: cât timp, în ce condiții?

Specialistul Alexander Tarasov a menționat că părintele îi poate permite copilului jocurile electronice sau navigarea pe internet, dar să fixeze cu strictețe durata – o oră, două – și condițiile.

„Este recomandat să-i oferi astfel de gadget-uri copilului când acesta a respectat anumite norme: a fost toată ziua cuminte, și-a făcute temele. În aceste condiții, poate sta o oră sau două și la calculator. Greșit este să nu stabilești nicio normă sau să-i dai gadget-uri tocmai pentru că e obraznic, iar ca să nu mai fie, îi pui în mână un IPad”, a explicat Alexander Staver.

El s-a mai referit și la necesitatea de a-l ghida pe copil prin hățișurile internetului, arătând că, dacă în cazul bibliotecilor, cărțile sunt aranjate pe rafturi în funcție de conținut, pe internet, copilul poate găsi informații variate, care depășesc nivelul său de înțelegere. „De aceea are nevoie de sprijinul unui adult, care să-l direcționeze. Același lucru e valabil și în cazul filmelor. Copilul trebuie ferit de imagini agresive, de scene de violență”, a punctat Tarasov.

De asemenea, el a pledat pentru păstrarea comunicării sănătoase între oameni.
Albert Einstein spunea că îi este teamă de ziua în care tehnologiile vor depăși interacțiunea dintre oameni. „În ziua aceea lumea va avea o generație de idioți”, concluziona el.