Rusia strange cureaua
Asta reiese dintr-un comentariu al publicatiei Pravda. Si ziarul nu greseste. Rusia isi are propriile crize, generate in mare masura de coruptie, iar datorita inflatiilor repetate, rubla nu pare sa aiba multa credibilitate nici in fata propriilor cetateni, nici in fata investitorilor straini.
Toate acestea sunt fragilitati care fac economia rusa vulnerabila in fata crizei europene. Invatand din experienta europeana, Federatia Rusa si-a propus propriile masuri de austeritate, concretizate in principal pe marirea unor taxe si tarife, ceea ce, prin ricoseu, va duce la cresteri de preturi.
Astfel, de la 1 iulie au si fost marite tarifele pentru serviciile publice: furnizarea de gaze naturale, electricitate, apa si caldura. Rata medie a cresterilor se situeaza la 15%, fata de nivelul anului 2011. Pentru a evita socul, masurile de austeritate sunt aplicate esalonat de-a lungul verii si pana in septembie, cand urmeaza sa creasca spectaculos accizele la alcool, tigari si benzina, precum si amenzile aplicate soferilor.
Rusia evita sa taie salariile
Este interesant pentru noi sa observam ca Rusia a avut de ales intre doua variante: diminuarea salariilor sau majorarea taxelor. Prima are dezavantajul de a produce convulsii sociale, a doua stimuleaza inflatia. Guvernul rus a ales-o pe aceasta din urma, cu efect imediat asupra unor preturi si cu efect de perspectiva asupra tuturor preturilor.
In fata cetatenilor, guvernul justifica aceste actiuni fara conotatii la criza, ci numai la necesitatea de a corela unele preturi cu dinamica inflatiei, prin indexare. Perspectiva de extindere a crizei este comentata de presa, dar autoritatile nu fac din asta o sperietoare, fiind greu de intuit in timp.
Semnale venite dinspre economiile europene, dinspre China, sau chiar SUA arata ca economia globala incetineste, sau in cel mai bun caz, stagneaza. Rusia nu se asteapta sa faca exceptie.
Este suficient sa ne referim cu titlu de exemplu la faptul ca economia Rusiei depinde in mare masura de veniturile provenite din exploatarea si prelucrarea titeiului si a gazelor, al caror pret si a caror cerere sunt la mana celor aflati in confruntare cu incetinirea si cu stagnarea.
O noua cale de dezvoltare?
Cifrele statistice arata ca 50% din bugetul Federatiei Ruse isi are sursele in domeniul hidrocarburilor, iar scaderea pretului acestora, in conditiile incetinirii economice, ar lovi bugetul din plin.
Ca urmare, autoritatile de la Kremlin iau in calcul si alte masuri de austeritate, aplicate deja in unele tari europene: reduceri de costuri in domeniul sanatatii, educatiei si al asistentei sociale, ceea ce deja alarmeaza opinia publica. Intr-o tara mare ca Rusia, asemenea masuri pot compensa deficitul creat de ieftinirea petrolului.
Exista insa si opinii optimiste care vad in scaderea pretului la petrol si gaze o sansa pentru Rusia sa porneasca pe o noua cale de dezvoltare. Astazi, rusii s-au invatat cu o economie care aminteste tarile din Golf, unde avutul national vine din pantecele pamantului si n-ai decat sa-l extragi si sa-l prelucrezi.
Comportandu-se ca o tara europeana, nu una asiatica, Rusia ar putea abandona dependenta de petrol, adoptanad o economie bazata pe tehnologii de cea mai inalta clasa si chiar pe crearea tehnologiilor proprii, prin care sa intre in concurenta cu cele occidentale.
Astfel, Rusia s-ar putea desprinde de cordonul ombilical care o leaga de materille prime si sa-si formeze unul nou, axat pe cercetare si o inalta performanta tehnologica. In fond, o tara care se intinde pe doua continente, atat de diferite, ar trebui sa se hotarasca pe care din ele vrea sa-si intemeieze existenta.
De hotarat este usor, dar de aplicat foarte greu, pentru ca, asa cum isi dau prea bine seama chiar rusii, un nou val de criza pare inevitabil. Ei bine, pe timp de criza, nu-si taie nimeni cordonul ombilical. Se tine strans de el, asa cum e.
Sursa: ziare.com
