Rusia a ajuns vecina românilor abia în secolul al XVIII-lea, după mai multe cuceriri în dauna Uniunii Polono-Lituaniene și a Imperiului Otoman. În anul 1812, rușii au anexat pentru prima dată pământul românesc dintre Prut și Nistru, numit Basarabia. Inițial, rușii au vrut să ocupe Principatele Române până la Dunăre, apoi, sub amenințarea împăratului francez Napoleon I, au cerut Moldova, iar mai apoi au ocupat Basarabia.
Însă Rusia a suferit o înfrângere catastrofală în Războiul Crimeii, izbucnit în 1853, în care victoria a aparținut coaliției formate din Franța, Marea Britanie, Sardinia și Imperiul Otoman. Ca urmare a Păcii de la Paris, rușii au fost constrânși să retrocedeze românilor un teritoriu de peste 9.600 de kilometri pătrați, care oferea românilor acces la Gurile Dunării și la Marea Neagră.
În teritoriul retrocedat, românii locuiau alături de bulgari, găgăuzi, lipoveni și albanezi. Pe acest teritoriu, românii au înființat primul liceu bulgar din istorie, cel de la Ismail, împreună cu zeci de școli și cu Episcopia Dunării de Jos.
După mai mult de 20 de ani de la înfrângerea din Războiul Crimeii, Rusia a declarat din nou război Imperiului Otoman, în 1877. În prealabil, rușii au semnat o convenție cu guvernul Principelui Carol I al României, prin care recunoșteau independența României și garantau integritatea frontierelor românești. În cele din urmă, independența României a fost câștigată pe câmpurile de luptă din Munții Balcani de către armata comandată de Carol I al României, a cărei intervenție de partea rușilor a schimbat soarta războiului. Însă după ce otomanii au cerut pace, Rusia și-a încălcat încă o dată cuvântul dat românilor și a cerut să anexeze din nou cele trei județe din Basarabia de Sud. Marile Puteri au constrâns România să accepte cedarea Basarabiei de Sud. În schimb, ele au retrocedat României Dobrogea și au recunoscut independența României.
Cotropirea rusească din Basarabia de Sud a însemnat o nouă etapă de deznaționalizare pentru românii basarabeni. Rușii au interzis folosirea literelor latine și a apelativului de român. De asemenea, liturghiile în limba română au fost interzise, iar Biserica Ortodoxă, supusă Moscovei, a devenit unul dintre cele mai eficiente instrumente de desnaționalizare. Basarabia de Sud a revenit la țara mamă abia în 1918, însă rușii au invadat-o din nou în 1940. Românii au eliberat acest teritoriu în 1941, însă rușii l-au reocupat în 1944. Acum, cea mai mare parte a Basarabiei de Sud face parte din Ucraina. Ca urmare a colonizărilor masive și a desnaționalizării prin școală și biserică, cei mai mulți dintre locuitorii acestui pământ românesc se consideră ruși sau ucrainieni.
