Conducerea Primăriei Durlești a ajuns în arest preventiv într-un dosar ce vizează nouă loturi de teren, fiecare de aproximativ doi ari. Primărița Eleonora Șaran, viceprimarul Mihai Enachi, alți angajați ai administrației locale și ai cadastrului, dar și cumpărători ai terenurilor sunt cercetați într-un caz în care prejudiciul estimat se ridică la circa 15 milioane de lei.
Anchetatorii susțin că ar fi fost falsificate extrase cadastrale și titluri de proprietate, fără acte justificative, ceea ce ar fi permis trecerea unor terenuri publice în proprietate privată. Unele loturi ar fi fost cumpărate cu aproximativ 100.000 de lei, echivalentul a circa 5.000 de euro, în timp ce terenuri similare din aceeași zonă au fost tranzacționate cu 38.000-39.000 de euro, transmite zdg.md.
Una dintre femeile care a vândut un teren de 2,2 ari a declarat că nici măcar nu știa despre existența acestuia înainte de a fi contactată în primăvara anului 2025. Terenul ar fi fost moștenit de la tatăl său.
„Noi am fost trași pe sfoară, asta pot să spun. De persoane care lucrează în imobiliare, care au făcut o schemă. Când am aflat de cazul ăsta, am fost șocată”, a spus femeia. Ea și rudele sale au vândut lotul lui Ștefan Țurcanu cu 100.000 de lei. Femeia afirmă că ulterior, la audierile de la CNA, i s-ar fi spus că numele familiei sale ar fi fost folosit pentru preluarea unor terenuri de la primărie și că actele prezentate drept dovadă a proprietății ar fi fost false.
În cazul acestui teren, titlul de autentificare a dreptului asupra lotului a fost înregistrat în Registrul cadastral la 28 martie 2025 și eliberat la 4 aprilie. La 9 iunie a fost solicitată înregistrarea primară a terenului, actul fiind eliberat pe 10 iunie, iar pe 11 iunie a fost perfectat contractul de vânzare-cumpărare pentru suma de 100.000 de lei.
O altă versiune este prezentată de Andrei Danu, care susține că terenul de 2,2 ari ar fi aparținut bunicului său și că asemenea loturi au fost repartizate locuitorilor din Durlești încă în 1993. El afirmă că problemele au apărut deoarece nu toți beneficiarii și-au perfectat la timp actele de proprietate. Titlul de proprietate pentru terenul familiei sale a fost eliberat în baza unei decizii a autorităților locale din decembrie 1993 și a certificatului de moștenitor.
Actul poartă semnăturile primăriței Eleonora Șaran, secretarului Consiliului local Andrei Balan și inginerului cadastral Alexandr Colomieț. În același timp, alte trei terenuri de câte 2,2 ari din același masiv au fost vândute la prețuri considerabil mai mari: două cu câte 38.000 de euro și unul cu 39.000 de euro. Proprietarul lor a explicat că a ținut cont de scumpirea terenurilor și nu a acceptat să le vândă la un preț redus.
În cazul unui alt lot cumpărat cu 100.000 de lei, documentația cadastrală fusese respinsă în noiembrie 2024, fiind constatate neconformități cu actele normative. Cu toate acestea, titlul de autentificare a dreptului asupra terenului a fost eliberat ulterior, la 28 noiembrie 2024. Printre actele utilizate se regăseau și decizii ale Curții Supreme de Justiție din 2009 privind împărțirea unei moșteniri. Hotărârile se refereau însă la o casă din Durlești, fără ca rândul de vie vizat în dosar să fie menționat.
Loturile fac parte dintr-un masiv de viță-de-vie situat la marginea orașului Durlești și aveau inițial destinație agricolă. Ulterior, terenurile vizate și alte loturi din zonă au fost comasate într-o suprafață totală de 67,7 ari, iar destinația a fost schimbată în teren pentru construcții. Înregistrarea noului bun imobil a avut loc la 16 februarie 2026. Terenul se află în apropierea intersecției străzilor Ialoveni și Caucazului, într-o zonă în care sunt deja ridicate sau se construiesc blocuri locative.
Avocatul primăriței Eleonora Șaran susține că toate persoanele pentru care au fost perfectate actele aveau dreptul la terenuri. El invocă decizia autorităților locale din 8 decembrie 1993, prin care locuitorilor din Durlești urmau să le fie repartizate cote de pământ.
Apărătorul afirmă și că prețul la care proprietarii au decis să-și vândă terenurile nu ține de competența primăriei. Totodată, acesta consideră arestul preventiv disproporționat și susține că plasarea simultană în arest a primarului, viceprimarului și secretarului Consiliului local afectează funcționarea instituției. Avocatul lui Ștefan Țurcanu, unul dintre cumpărătorii terenurilor, susține la rândul său că acesta a procurat loturile de la persoane care dețineau dreptul de a le înstrăina și că clientul său nu ar avea nicio legătură cu presupusa falsificare a documentelor. Ștefan Țurcanu se află, de asemenea, în arest preventiv.
Procurorul de caz, Augustin Nastas, afirmă însă că în dosar există probe care au stat la baza formulării învinuirilor, dar care nu pot fi făcute publice la această etapă. Arestul preventiv ar fi fost aplicat din cauza unor riscuri procesuale, inclusiv a posibilității de influențare a martorilor. Procurorul respinge și afirmațiile privind lipsa de competență a CNA și Procuraturii municipiului Chișinău în instrumentarea cauzei.
