Cum au dispărut miliardele de la BEM (JAFUL SECOLULUI II)

Lucrurile s-au precipitat în perioada 2013-2014. Creditele fabuloase neperformante de zeci de milioane de lei și scoaterea din țară a circa un miliard de euro printr-o schemă la care a luat parte și Banca Socială au determinat o criză în sistemul bancar din țară, devalorizarea leului și, respectiv, sărăcirea cetățenilor simpli. Evenimentele din ultimele luni s-au derulat nu fără participarea Băncii Naționale a Moldovei care a încercat cumva să dreagă situația.

Printr-o coincidență sau nu, cu doar trei zile înainte de alegeri, Banca de Economii revine în proprietatea statului, după ce Curtea Supremă de Justiție a dat câştig de cauză la trei acţionari minoritari, care deţin împreună 0,3% din capitalul BEM. Ei au contestat emisia suplimentară de acţiuni din august 2013, în urma căreia statul a pierdut controlul instituţiei. Decizia instanței supreme de justiție s-a pronunțat când banca era în prag de faliment. Fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţă a estimat că în urma unei administraţii proaste şi ineficiente, la Banca de Economii s-a creat o gaură de 11 miliarde de lei. Pe 1 decembrie, guvernatorul Băncii Naționale a declarat că BNM a instituit administrarea specială a Băncii de Economii. Deşi decizia irevocabilă a Curţii Supreme de Justiţie a fost luată încă joi, iar administrarea specială la BEM a fost instituită vineri, Banca Centrală a venit cu o declaraţie abia luni, probabil, pentru a evita crearea unei situaţii tensionate înainte de alegerile parlamentare de duminică. „Pe perioada administrării speciale, drepturile şi obligaţiile acţionarilor, Consiliului, Comitetului de Conducere, preşedintelui interimar şi ale administratorilor Băncii de Economii sunt suspendate şi sunt exercitate de administratorul special, numit de Banca Naţională", a subliniat guvernatorul. De asemenea, BNM a decis să instituie administrarea specială şi la Banca Socială. „Este o măsură preventivă, având în vedere relaţiile strânse dintre aceste două bănci şi creditele/ plasamentele interbancare mari şi foarte mari care au fost făcute. Vom verifica modul în care acestea au fost acordate şi utilizate”, a explicat atunci guvernatorul Băncii Naționale. La scurt timp, în gașca băncilor problematice luate sub aripa BNM intră și Unibank.

Decizia a fost motivată prin faptul că Unibank a participat la tranzacțiile mari din luna noiembrie dintre Banca de Economii și Banca Socială. Se spune că cele trei bănci sunt controlate de omul de afaceri Ilan Shor. Acestea au umflat artificial tranzacţiile valutare interbancare în condiţiile în care lunar, de obicei, cumpărările şi vânzările de valută dintre bănci şi clienţi erau de 120-180 milioane de dolari. În schimb, în luna noiembrie 2014, cumpărările de valută de la agenţii economici au fost de 817 milioane de dolari, iar vânzările au însumat 910 milioane de dolari. „Avem un titirez, probabil, a fost o anumită sumă care s-a rotit prin piaţă de mai multe ori. Suma este direct legată cu volumul mare umflat al creditelor acordate. Acest lucru a fost făcut pentru a arăta o îmbunătăţire a bilanţului la Banca de Economii şi Banca Socială”, a declarat Drăguţanu pentru agenția germană Deutsche Welle. Pentru a le salva de la faliment și a proteja depunerile clienților, BNM le oferă 4 miliarde de lei, deși ex-premierul Ion Sturza a spus că ar fi vorba de 21 miliarde de lei, cifră care, totuși, a fost pusă la îndoială de experți. Au mai apărut și unele speculații că banii ar fi fost aduși în țară de urgență din Franța la bordul unui avion cargo. Revenind la cifra oficială de 4 miliarde de lei, expertul economic, Natan Garștea a precizat în cadrul unui interviu că resursele financiare au fost oferite în baza unei Hotărâri de Guvern din septembrie 2014. Prin urmare, deja atunci se cunoștea că ceva se întâmplă la BEM. În loc să ia măsuri prompte, guvernatorul băncii centrale a lăsat să treacă alegerile parlamentare, probabil, la recomandarea partidelor ca să nu le șifoneze imaginea. Oricum, suma oferită de BNM este considerată de experți mult prea mică pentru a soluționa probleme cu care se confruntă băncile.

Economia a trecut printr-un șoc

Afacerile dubioase ale celor trei bănci ar fi trecut neobservate dacă nu ar fi lovit în buzunarul cetățeanului simplu. Din 22 octombrie și până în februarie, în mai puțin de patru luni, cursul dolarului a crescut cu 30.3%, iar cursul euro – cu 16,6%. Acesta e rezultatul marii afaceri prin care Banca de Economii și Banca Socială au adunat vreo 17 miliarde de lei, au cumpărat pe această sumă valută și au scos cam un miliard de euro din țară, ceea ce a constituit un șoc pentru economie. Cantitatea insuficientă de valută a determinat scumpirea acesteia. Pe 18 februarie, botezată deja „marțea neagră”, un euro a ajuns să coste 30 de lei. E adevărat, leul a început să se deprecieze treptat încă anul trecut din cauza deprecierii rublei și a exporturilor reduse. Dar mașinațiile de la BEM au dezechilibrat piața. Prăbuşirea cursului leului şi apoi dispariţia leilor de pe piaţă au fost cauzate de o „inginerie financiară” a BNM, care a încercat să-și salveze rezervele valutare și așa pe terminate, susține expertul român George Scarlat într-o analiză a Fundaţiei Universitare a Mării Negre.

„Cel mai probabil BNM a oprit creditarea pe termen scurt cu valută a băncilor comerciale. Lipsite de valută, acestea au început să ofere din ce în ce mai mulţi lei pentru un dolar sau un euro. Deprecierea accelerată a leului a creat panică pe piaţă şi i-a determinat şi pe cetăţeni să încerce să cumpere valută, în ipoteza că mâine oricum va fi mai scumpă. Scopul BNM a fost să adune leii de pe piaţă în vederea reducerii consumului, pentru că în Republica Moldova consumul se bazează pe importuri, iar plata importurilor exercită o mare presiune asupra cursului leului. Leii din conturi şi buzunarele cetăţenilor au dispărut, înghiţiţi de cursul exagerat al valutelor străine, aşa că moneda naţională şi-a mai revenit, leul moldovenesc apreciindu-se faţă de euro şi dolar”, precizează expertul român. Recent BNM a publicat raportul financiar pentru sistemul bancar la data de 31 ianuarie 2015. Astfel, în prima lună a anului curent, sistemul a generat un profit cumulat de 132,6 milioane lei. Principalele surse de venituri în ianuarie au constituit: diferențele de curs de schimb valutar (646,8 milioane lei), veniturile din dobânzi (406,1 milioane lei) și veniturile din taxe și comisioane (93,2 milioane lei). Interesant este că operațiunile pe piața valutară au generat cele mai mari venituri pentru băncile-problemă: Banca de Economii (450,8 mln. lei) și Banca Socială (87,6 mln. lei). Se creează impresia că fluctuațiile pe piața valutară au fost înscenate pentru a acoperi golurile în aceste bănci.

Deși leul și-a revenit, experții economici anunță că efectele șocului prin care a trecut economia se vor resimți în câteva luni, iar valuta națională va fi supusă în continuare unor fluctuații imprevizibile, din cauza situației economice dificile, a factorului politic, dar și a speculațiilor valutare.