Unii s-au orientat către centralele pe gaz, alții au revenit la metoda clasică – soba pe lemne, iar mai nou, moldovenii investesc în sisteme de încălzire pe biomasă.

Deși se discută tot mai mult despre eficiența energetică, fiecare-și încălzește casa cum poate. Unii investesc în metode mai ieftine pentru a-și dezgheța locuințele, iar alții folosesc în continuare sistemele vechi, care sunt și mai costisitoare.

Nu-și doresc încălzire centralizată, dar nu au altă soluție

Cristina Sârbu este o tânără din Chișinău care locuiește împreună cu părinții într-un apartament cu două camere. La fel, marea majoritate a chișinăuienilor, își conectează locuința la sistemul centralizat de încălzire. Odată cu venirea sezonului rece, familia este nevoită să reducă la minimum cheltuielile pentru că factura la agentul termic bate la buzunar.

„Pentru 40 de metri pătrați, pe luna ianuarie, trebuie să plătim 1463 de lei. Pentru că veniturile noastre sunt modeste, am achitat doar 500 de lei, iar cealaltă parte vom achita lunile următoare. Anul acesta am observat că pentru căldură trebuie să scoatem din buzunar cu aproximativ 150 de lei mai mult față de anul trecut”, menționează revoltată Cristina.

Pe motiv că de la an la an prețul pentru o gigacalorie crește, familia Sârbu s-a gândit de mai multe ori să treacă la un sistem autonom de încălzire, dar au fost nevoiți să renunțe la idee. Și asta pentru că blocul în care locuiesc este vechi și nu li s-a permis să efectueze lucrările necesare.

Încălzirea autonomă, mai ieftină decât cea centralizată

Ion Procopciuc din satul Răuțel, Fălești a reușit de-a lungul mai multor ani să testeze diferite sisteme de încălzire. Înainte, bărbatul împreună cu familia locuia într-un apartament din orașul Bălți conectat la sistemul centralizat de încălzire. În anii 2002-2003 familia plătea pentru o lună de iarnă peste o mie de lei, iar după cum spune bărbatul, pe atunci aceasta era o sumă foarte mare, chiar dacă apartamentul era cu trei camere. La scurt timp, moldoveanul a renunțat la sistemul centralizat și a trecut la cel autonom.

Începând cu 2003 și până în anul trecut, Ion Procopciuc a utilizat un cazan alimentat cu gaz. Pentru că erau foarte scumpe, el a cumpărat unul deja folosit de 20 de ani. Din primele luni după instalare, cheltuielile pentru agent termic au scăzut cu circa 250 de lei, lunar. Acum un asemenea cazan costă în medie 10 mii de lei.

„După ce am instalat cazanul pe gaz, am înțeles că am făcut o mișcare corectă. M-a bucurat faptul că puteam regla manual temperatura. Din păcate, atunci când ești conectat la sistemul centralizat de încălzire nu poți face acest lucru”, povestește Procopciuc.
După ce s-a folosit aproape 10 ani de cazanul pe gaz, bărbatul și-a dorit să testeze și cazanul pe biomasă.

Cazanul pe biomasă – cel mai nou sistem de încălzire

Un cazan pe biomasă poate folosi în calitate de combustibil atât pelete, brichete, cât și lemne, cărbune ori alte deşeuri vegetale. Potrivit specialiștilor acest tip de cazan este ecologic și ajută la utilizarea raţională a deşeurilor vegetale. Acesta poate fi echipat opţional și cu un sistem de încălzire a apei menajere.

La sfârșitul anului 2013, Ion Procopciuc s-a mutat cu familia în mediul rural. Acolo ei și-au construit o casă și din start au decis că vor avea un sistem de încălzire bazat pe biomasă.

Pentru ca acest sistem să fie mai eficient, bărbatul, în primul rând, și-a izolat termic casa. Cazanul l-a comandat din Polonia și l-a costat circa 30 de mii de lei. Pentru instalarea pompelor și a sistemelor de securitate a mai plătit circa 1500 de lei.

„Acum am o casă de 180 de metri pătrați și timp de 44 de zile de când am instalat cazanul, am cheltuit 3100 de lei. Am făcut focul și cu lemne, cărbune, pelete și brichete. Acum încă sunt într-o perioadă de probă, pentru că nu cunosc toate aspectele, dar cu siguranță pot afirma că acest sistem de încălzire este de 2-3 ori mai eficient decât un cazan pe gaz și respectiv, cu mult mai eficient decât sistemul centralizat”, mai subliniază ferm Procopciuc.

Sistemul tradițional de încălzire – soba

O altă soluție pentru mediul rural, pentru perioada rece a anului este soba tradițională. Experții în domeniul energetic spun că o sobă pe lemne poate asigura independenţa faţă de preţurile fluctuante şi nesigure ale energiei şi gazului.

Maria Velișco în vârstă de 56 de ani, din raionul Florești, trăiește împreună cu soțul într-o casă de circa 72 de metri pătrați. Cum majoritatea moldovenilor de la sate se încălzesc cu soba tradițională, același lucru este caracteristic și pentru soții Velișco.

„Anul acesta am cumpărat o mașină de lemne cu 4 800 de lei. Prețul s-a mărit față de cel de anul trecut cu circa 200 de lei. Lemnele pe care le avem ne ajung pentru toată iarna. Acum în perioada rece încălzim doar o cameră. Atunci când te trezești dimineața este frig, dar noi încercăm să facem față”, mărturisește femeia.

Maria Velișco spune că nu s-a gândit niciodată să treacă la un alt sistem de încălzire.

Meșterii afirmă că fiind poziţionată în centrul camerei, de multe ori şi ca obiect decorativ, soba poate încălzi orice încăpere a casei. Pentru a garanta un randament maxim, lemnul trebuie să fie netratat şi, mai ales, bine uscat (cel puţin doi ani) și cu maximum 20 de procente umiditate.

Experții atrag atenția că indiferent de sistemul de încălzire pe care îl folosiți, puteți economisi mai mulți bani dacă veți izola termic locuința.