Cum și de ce se extinde predarea chinezei în școlile din Republica Moldova, în contextul în care a deschis negocierile de aderare la Uniunea Europeană
Republica Moldova și China au semnat un acord prin care predarea limbii chineze în școlile moldovene va fi extinsă, iar liceenii o vor putea alege pentru examenul de Bacalaureat la limba străină, alături de engleză, franceză sau germană.
Acordul survine într-un moment în care China încearcă să-și extindă influența în estul Europei, dar suporterii lui spun că urmărește scopuri strict culturale.
Când sună la clasă, iar elevii din a VII-a intră rând pe rând într-o sală de curs a liceului cu profil de arte „Mihail Berezovschi” din Chișinău, este clar imediat ce lecție va urma – din tavan atârnă două felinare chinezești, iar cărțile din dulapurile din spatele clasei tot chinezești sunt. Calendarul roșu-auriu de pe un perete, care arată luna decembrie, este dominat și el de o ieroglifă chinezească, însemnând „Noroc”.
Aproximativ 300 de elevi de la „Mihail Berezovschi”, cel mai mare liceu din R. Moldova, învață limba chineză în anul de învățământ 2025-26.
Cei din a VII-a au o profesoară nouă, Jiang Xiaoyu. În vârstă de 27 de ani, ea vine din Chongqing, un mare oraș din sud-vestul Chinei. Acolo, a predat chineza pentru străini la universitate. La Chișinău se află de doar două luni și nu vorbește încă româna – cu elevii se înțelege prin intermediul englezei.
„Oamenii aici sunt foarte amabili și pasionați. Elevii din acest liceu sunt foarte curioși în privința limbii chineze”, spune Xiaoyu.
Limba chineză, în școlile moldovene: Cultură sau politică?
Ministerul Educației a spus Europei Libere că în sistemul de învățământ moldovean activează actualmente trei profesori moldoveni de chineză. Dar alți 24, inclusiv Xiaoyu, sunt „profesori voluntari” veniți din China.
Ei au ajuns în R. Moldova prin Institutul Confucius, o rețea globală de centre culturale și lingvistice finanțate de guvernul chinez, care are o filială și la Chișinău, la Universitatea Liberă Internațională din Moldova (ULIM).
Istoria „chinezei” în Republica Moldova
Liceul „Mihail Berezovschi” este prima instituție moldoveană de învățământ pre-universitar unde a început predarea chinezei, cu peste un deceniu în urmă, datorită unui acord interministerial semnat în 2014, la Beijing, de ministra Educației de la acea vreme, actuala președintă Maia Sandu.
Acordul prevede că părțile semnatare vor sprijini reciproc în instituțiile lor de învățământ „studierea limbii oficiale de stat a celeilalte părți”.
Directoarea liceului, Ana Eremia Berezovschi, confirmă că predarea chinezei în liceu a fost ideea Ministerului Educației și că a fost posibilă datorită colaborării cu Institutul Confucius. Dar spune că a fost și „o propunere foarte binevenită pentru copii”, explicând că a existat interes și din partea elevilor și a părinților.
Timp de aproape un deceniu, chineza s-a predat la acest liceu după un program improvizat, iar elevii nu puteau obține certificate de cunoaștere a acestei limbi.
Din 2024, Ministerul Educației a introdus la „Mihail Berezovschi” un curriculum-pilot de chineză, care se predă opțional în treapta primară (clasele II–IV) și ca a doua limbă străină în treapta gimnazială (V-IX), iar din anul de studiu 2025-2026 predarea a fost extinsă și pentru clasele de liceu (X-XI).
„Suntem beneficiarii acestui proiect-pilot de studiere a limbii chineze ca a doua limbă străină”, explică directoarea liceului.
Chineza mai este predată în alte cinci școli din R. Moldova, inclusiv de la Bălți și Ceadîr-Lunga, dar în cadrul activităților extracurriculare. Iar în mediul universitar – la ULIM și la Universitatea Tehnică din Moldova (aici, doar
în grupe hobby-class).
Chineza la BAC
Semnat de ministrul Educației, Dan Perciun, în timpul unei vizite la Beijing, pe 15 noiembrie 2025, noul acord cu China își propune să îmbunătățească predarea limbii chineze în R. Moldova.
Documentul prevede că China va contribui la elaborarea curriculumului, va putea evalua calitatea predării chinezei, că experți chinezi vor veni la Chișinău pentru a adapta manualele la nevoile locale, iar toate acestea – „în conformitate cu necesitățile părții moldovenești”.
De asemenea, China va „sprijini” R. Moldova cu profesori și material didactic, va oferi burse pentru pregătirea profesorilor moldoveni de chineză, va sprijini participarea elevilor și studenților la tabere de iarnă și de vară în China și la concursul „Podul Chinezesc”.
Ministerul Educației a explicat Europei Libere că este o competiție internațională de limbă și cultură chineză organizată de China și desfășurată anual, la care R. Moldova s-a remarcat în mod deosebit în 2017 – o studentă moldoveană s-a clasat atunci în top cinci mondial, fiind prima din Europa.
În ceea ce privește numărul de burse chinezești pentru moldoveni, Ministerul Educației a spus că, în anii de studii 2024–2025 și 2025–2026, 18 tineri din R. Moldova au beneficiat de burse de studii în China.
Conform noului acord, R. Moldova va sprijini organizarea pe teritoriul său a testului internațional HSK care atestă nivelul de cunoaștere a chinezei, a mai spus Europei Libere Lilia Parhomenco, șefa Direcției Coordonare politici publice și integrare europeană. Ea a precizat că „eventuala includere a disciplinei la examenele de Bacalaureat va putea fi analizată după finalizarea pilotării și consolidarea resurselor”.
Între „o inițiativă frumoasă” și îngrijorare
Vorbind la ședința guvernului din 5 noiembrie, când a primit mandat să meargă la Beijing pentru semnarea acordului, ministrul Educației a descris colaborarea de până acum cu China drept „foarte strânsă”. „Respectiv, vrem să continuăm această bună colaborare și să consolidăm parteneriatul nostru”, a spus Dan Perciun.
Și pentru noul premier, Alexandru Munteanu, este „o inițiativă foarte frumoasă”, după cum a spus la aceeași ședință de guvern.
Dar în alte țări, sporirea prezenței culturale chineze începând de prin anii 2000, mai ales prin intermediul Institutului Confucius, a generat suspiciuni legate de folosirea mediului academic local pentru activități de propagandă și spionaj.
În 2020, Statele Unite au desemnat Institutul Confucius drept „misiune străină”, obligând instituțiile de învățământ americane care colaborează cu el să dezvăluie detaliat conținutul și metodele de finanțare ale acestei colaborări.
Unele țări europene, ca Suedia, Polonia sau Cehia, au limitat asemenea activități culturale, dar ele continuă în regiunea Balcanilor de Vest, unde dezbaterile legate de posibile „intenții secundare” ale chinezilor sunt aproape inexistente.
Europa Liberă a pus această întrebare și la Ministerul Educației, și interlocutorilor de la liceul „Mihail Berezovschi”.
„Credeți-ne, nu este nimic provocator, nimic rău”, a spus directoarea liceului, Ana Eremia Berezovschi. Iar Lilia Parhomenco de la Ministerul Educației – că, prin introducerea unui curriculum la predarea chinezei în școli, autoritățile urmăresc tocmai să „prescrie clar” temele cursurilor, în timp ce specialiști locali și ai unei universități din China lucrează împreună la „materiale didactice adaptate pentru utilizare în R. Moldova”.
Context
Vizitele, întâlnirile și proiectele ministrului Dan Perciun cu partea chineză (2023–2025)
În perioada mandatului său (iulie 2023 – noiembrie 2025), Dan Perciun, ministrul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, a desfășurat o serie limitată, dar strategică, de interacțiuni cu oficiali ai Republicii Populare Chineze. Activitatea cu partea chineză este centrată pe o vizită oficială majoră în China, completată de un acord bilateral cu implicații extinse în domeniul educației și de câteva inițiative pregătitoare.
Această sinteză include exclusiv informații despre vizitele, întâlnirile și proiectele educaționale bilaterale, conform surselor publice disponibile până la 23 noiembrie 2025.
1. Vizita oficială la Beijing (18–22 noiembrie 2025)
Este prima și singura vizită oficială confirmată a ministrului Perciun în China și reprezintă evenimentul central al relației bilaterale pe dimensiunea educației.
1.1. Întâlniri oficiale
În cadrul vizitei, Perciun s-a întâlnit cu:
conducerea Ministerului Educației al Republicii Populare Chineze, responsabilă de cooperarea internațională;
directorul Centrului pentru Limba Chineză Internațională (CLC / fost Hanban);
oficiali chinezi implicați în organizarea World Chinese Language Conference 2025, la care Perciun a participat.
Subiectele abordate:
integrarea limbii chineze în școli și universități din Moldova;
deschiderea de programe universitare în limba chineză;
trimiterea de profesori chinezi în Republica Moldova;
introducerea examenelor HSK și certificării CTCSOL;
oportunități de burse pentru studii universitare în China;
proiecte comune în domeniile agriculturii, IT și pedagogiei.
1.2. Participare la World Chinese Language Conference 2025
Perciun a reprezentat Moldova la conferința mondială dedicată limbii chineze, unde a discutat cu oficiali chinezi extinderea cooperării în:
formarea profesorilor moldoveni,
internaționalizarea universităților,
participarea elevilor moldoveni la competiția „Chinese Bridge”.
1.3. Semnarea Acordului bilateral Moldova–China (21–22 noiembrie 2025)
Acordul a fost semnat la Beijing în prezența oficialilor chinezi și cuprinde un pachet amplu de proiecte educaționale.
2. Proiectele bilaterale promovate de Dan Perciun (2024–2025)
Acordul din 2025 și deciziile guvernamentale aferente includ o serie de programe cu impact direct asupra sistemului educațional.
2.1. Predarea limbii chineze în școli și licee
China se angajează să ofere:
curriculum pentru limba chineză în Moldova,
manuale și resurse educaționale,
programe de formare pentru profesorii moldoveni,
profesori chinezi trimiși în școli și licee.
2.2. Dezvoltarea programelor universitare în limba chineză
Universitățile moldovenești vor putea crea:
programe de licență și master în limba chineză,
parteneriate cu universități chineze,
mobilități academice bilaterale.
2.3. Implementarea examenelor internaționale HSK și CTCSOL
China va sprijini:
organizarea examenului HSK în Moldova,
pregătirea profesorilor moldoveni pentru a obține certificarea internațională CTCSOL.
2.4. Burse universitare pentru moldoveni
Programul de burse include:
licență și master în China,
specializări în predarea limbii chineze,
tabere de vară/iarnă pentru elevi și studenți,
stagii scurte pentru cadre didactice.
2.5. Proiecte educaționale strategice
Sub coordonarea lui Perciun au fost lansate discuții pentru:
programe comune cu universitățile chineze în domeniul agriculturii,
parteneriate în IT și digitalizare,
schimburi de bune practici în pedagogie.
3. Pregătirea acordului – Decizia Guvernului RM (4 noiembrie 2025)
Cu două săptămâni înainte de vizită, Guvernul RM a aprobat inițierea negocierilor pentru un acord dedicat promovării limbii chineze în sistemul educațional moldovenesc. Propunerea a venit de la Ministerul Educației condus de Perciun.
Această decizie a pus bazele tehnice ale acordului semnat la Beijing.
4. Interacțiuni conexe (2023–2024)
Nu există alte vizite oficiale ale ministrului Perciun în China înainte de noiembrie 2025 și nici vizite ale oficialilor chinezi la Chișinău care să fi implicat direct Ministerul Educației.
Totuși, există context suplimentar relevant:
4.1. Cooperarea educațională moldo-chineză anterioară (2014–2024)
Perciun a preluat un partneneriat deja existent:
școli de limba chineză active în Chișinău,
profesori chinezi deja activi în unele instituții,
organizarea sporadică a examenelor HSK,
participări la „Chinese Bridge”.
4.2. Jocurile Universitare Mondiale Chengdu 2023
În iulie 2023, Perciun a înmânat steagul delegației moldovene pentru evenimentul din China.
Nu este o vizită diplomatică, dar marchează primul contact instituțional al mandatului.
Surse web A. Acordul bilateral și detalii despre vizita în China
1. Vizite recente ale altor miniștri moldoveni în China (în afară de Perciun)
1.1. Vladimir Bolea – Vicepremier, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare
Perioada: 7–12 iunie 2023, Yinchuan și alte locații din China.
Principalele elemente:
A participat la evenimente dedicate vinului și agriculturii, inclusiv la un forum și o expoziție internațională.
A avut întrevederi cu Tang Renjian, ministrul Agriculturii și Afacerilor Rurale din China.
A fost semnat un Memorandum de colaborare în sectorul vinicol între MAIA și Ministerul Agriculturii din China:
parteneriat „reciproc avantajos” pentru dezvoltarea sectorului vinicol;
schimburi de experiență privind politici agricole, inovație tehnologică, comerț, turism vitivinicol, branding și marketing;
recunoaștere reciprocă a standardelor pentru produsele vinicole;
încurajarea contactelor directe între companiile vitivinicole din cele două țări;
acces sporit al producătorilor moldoveni la târguri comerciale în China.
Mesajul politic: consolidarea relației economice cu China printr-un sector considerat „carte de vizită” a Moldovei (vinul).
1.2. Sergiu Prodan – Ministrul Culturii
Perioada: 7–8 (extins de facto pe câteva zile) septembrie 2023, Beijing.
Întâlniri și rezultate:
Întâlnire cu ministrul Culturii și Turismului din China.
Discuții despre:
protejarea și valorificarea patrimoniului cultural;
schimburi culturale (festivaluri, expoziții, turnee artistice);
cooperare în turism, promovarea Moldovei ca destinație;
proiecte în industrii creative (film, audio-vizual, arte).
Anunțul pregătirii unui Acord de colaborare între Ministerele Culturii din cele două state, care să includă programe de schimb, co-producții și evenimente comune.
Prodan l-a invitat pe omologul chinez la o vizită oficială în Republica Moldova.
Discursul ambasadorului chinez la recepția pentru 74 de ani de la proclamarea RPC confirmă explicit că ministrul Agriculturii și ministrul Culturii ai RM au efectuat vizite în China în 2023, ca parte a intensificării relațiilor bilaterale.
1.3. Dan Perciun – Ministrul Educației (doar ca reper)
Noiembrie 2025, Beijing: vizită oficială + participare la World Chinese Language Conference.
A semnat acordul privind cooperarea în educație și predarea limbii chineze în Moldova (curriculum, profesori trimiși de China, burse, HSK/CTCSOL, programe de schimb).
3. Declarațiile și rolul lui Mihai Popșoi în relația cu China
3.1. Interviul pentru Xinhua (mai–iunie 2024)
Ca ministru de Externe, Mihai Popșoi dă un interviu agenției de presă Xinhua (publicat pe 6–7 iunie 2024), în care:
afirmă că Moldova dorește să intensifice cooperarea cu China și „să învețe din experiența avansată a Chinei” în mai multe domenii;
subliniază:
dinamica pozitivă a schimburilor economice și faptul că China este deja unul dintre principalii parteneri comerciali ai RM;
interesul Chișinăului pentru investiții chineze în infrastructură, agricultură, industrie alimentară, energie verde și digitalizare;
ideea că apropierea de UE nu exclude colaborarea cu China – Moldova vrea să fie o platformă de legătură între UE și China;
3.2. Întâlnirile cu ambasadorul chinez
2022, ca vicepreședinte al Parlamentului și lider PAS: Popșoi are o întâlnire cu nou-numitul ambasador Yan Wenbin; discută extinderea cooperării comerciale și economice și contacte inter-partinice.
30 mai 2025: ca vicepremier și ministru de Externe, Popșoi are o întrevedere de rămas-bun cu ambasadorul Yan Wenbin, unde:
laudă dinamica pozitivă” a cooperării economice;
mulțumește Chinei pentru sprijin (inclusiv ajutor pandemic și investiții);
confirmă interesul RM de a continua proiectele economice și educaționale și după schimbarea ambasadorului.
