Aceasta se întâmplă atunci când un seism deschide o cavitate plină cu fluid în scoarţa terestră, cauzând o scădere bruscă de tensiune, susţin cercetătorii australieni, notează site-ul descoperă.ro. Fenomenul determină fluidul să îşi mărească volumul rapid şi să se evapore, iar asta face ca orice particulă de aur care se găsea în fluid să se „precipite aproape imediat”.
„Prin urmare, cutremurele repetate pot duce la construirea depozitelor de aur”, au explicat autorii lucrării.
Cercetătorii au declarat că mare parte din aurul din lume a fost derivat din zăcăminte de cuarţ care s-au format acum trei miliarde de ani, în timpul perioadelor geologice de consolidare a munţilor. Cercetătorii susţin că trepidaţiile singulare nu generează depozite de aur viabile. Formarea unui filon cu un depozit de 100 tone de aur ar dura mai puţin de 100.000 de ani, consideră oamenii de ştiinţă.
AFP
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
