D. Olărescu: Un stat fără cultură şi ştiinţă este un stat decapitat

În prezent este cercetător-coordonator şi şeful secţiei artă cinematografică şi TV la Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, precum şi conferenţiar la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice. A realizat 100 de filme de lung şi scurt metraj în calitate de scenarist. În circa 40 de ani de activitate în domeniul cinematografiei a colaborat la sute de filme în calitate de redactor şi director artistic al Studioului „Viaţa” al Centrului Naţional de Cinematografie.

A făcut filme cu regizorii Emil Loteanu, Vlad Ioviţă, Gheorghe Vodă, Anatol Codru, Vlad Druc, Mircea Chistruga, Ion Mija ş.a. Pentru pelicula „Sunt acuzaţi martorii” (regie – Anatol Codru) despre problemele ecologice atât ale naturii, cât şi ale sufletului uman, în 1990 a fost distins cu Premiul de Stat. Anterior, a realizat un ciclu de filme despre problemele ecologice ce ţin de pădure, apă şi pământ: „Ce te legeni, codrule?”, „Avut-am pământ” (reg. Ion Mija) şi „A fost apa” (reg. Valeriu Vidraşcu). Ţine mult la filmele „Tata”, despre dinastia de lăutari Moga din satul Feşteliţa, raionul Ştefan-Vodă (reg. Vlad Druc), „Baladă prietenului meu” (în regia lui Anatol Codru), dedicat regretatului regizor Petru Ungureanu ş.a. A făcut şi câteva filme despre satul său de baştină, Gura Galbenei, Cimişlia: „Neam de fântânari”, „Cu durere şi speranţă” (emigrarea tineretului din sat), „Cheamă-i, Doamne, înapoi” (despre părinţi), „Mâine iar va ieşi soarele” (un film-parabolă despre rostul vieţii) ş.a.

Are câteva filme dedicate unor personalităţi – lungmetrajele „Cel care sunt” (Grigore Vieru), „Aici departe” (Dumitru Matcovschi), „Aria” (Maria Cebotari). Ultimul, finisat în 2004, stă şi acum pe poliţă, deoarece fosta conducere a Studioului „Moldova-Film” şi cea a Ministerului Culturii au insistat asupra mai multor redactări, una dintre acestea ţinând de scoaterea frazei unde Maria Cebotari afirmă că este româncă din Basarabia…

În prezent, Dumitru Olărescu se ocupă de studierea problemelor ce ţin de istoria, estetica, hermeneutica filmului naţional. „O civilizaţie modernă are nevoie de ştiinţă şi cultură, pentru că un stat fără cultură şi ştiinţă este un stat decapitat”, crede el. A publicat zeci de articole ştiinţifice şi monografiile „Filmul. Valenţele poeticului” (2000), „Filmul la răspântie de veacuri” (2009), „Dramă în stop-cadru” (2009) şi „Maria Cebotari între viaţă şi film” (2010). „Acum elaborez o monografie despre hermeneutica filmului de artă în plan european şi naţional. Am prezentat la editură şi monografia „Mihai Volontir”, pe care am coordonat-o, iar acum lucrez la filmul de lung metraj „Mihai Volontir”, adaugă cineastul.

Am dorit să aflăm şi ce crede maestrul despre starea cinematografiei noastre. „Aştept înflorirea cinematografiei autohtone şi, odată cu venirea unei noi conduceri la Studioul „Moldova-Film”, sper ca acest lucru să se înfăptuiască”, ne-a spus el.