DĂM START UNIRII. Iulia Modiga: Frații în veci vor fi frați din localitate în localitate

Înfrățirea este un instrument care conectează sate, orașe, județe, raioane. Succint: oameni și resurse. Ca angajament pe termen lung între parteneri, înfrățirea este menită să ofere oportunitatea de a identifica cele mai bune soluții la probleme comune și să reziste în fața oricăror modificări la nivelul conducerii politice. Înfrățirea presupune sprijin reciproc și în situații de nevoie, de exemplu, în caz de cutremure, inundații, foamete, secetă sau incendii. Atât comunitatea, cât și autoritățile au de câștigat în urma încheierii unui parteneriat de înfrățire, în multiple domenii: cultură, învățământ, dezvoltare economică, antreprenoriat, turism, sport, formare profesională, promovarea de activități agricole, industriale, comerciale, politicile față de tineri.

Numai 187 de înfrățiri între localitățile din România și Republica Moldova au fost perfectate până la începutul anului 2016, conform unui studiu. Pentru a înteți ritmul și efectul acestor relații este nevoie de un plan coordonat autorităților locale și centrale. În luna februarie, premierul de la București Dacian Cioloş a declarat că doreşte, în afara relaţiilor la nivelul celor două guverne, să stimuleze cooperarea la nivel local între România şi Republica Moldova. „Vrem să privilegiem acele comune sau acele oraşe din Republica Moldova care au înfrăţiri cu comune sau oraşe din România”, a subliniat Cioloș.

Pentru o eficiență ridicată a colaborărilor, localitățile dintr-un raion care este deja înfrățit cu un județ de peste Prut ar trebui să se înfrățească cu omologi din respectiva unitate teritorială. Până în acest moment, următoarele raioane colaborează cu entități similare din România: Cahul, Ialoveni cu Alba; Ungheni cu Arad; Criuleni cu Argeș; Soroca cu Buzău; Criuleni cu Caraș Severin; Hâncești cu Cluj; Cimișlia și Ialoveni cu Constanța; Ialoveni și Ștefan-Vodă cu Dâmbovița; Cahul cu Galați; Cantemir cu Harghita; Ialoveni, Șoldănești, Strășeni, Ungheni și Hâncești cu Iași; Călărași, Basarabeasca, Hâncești, Cimișlia și Leova cu Prahova; Râșcani, Sângerei și Ștefan-Vodă cu Suceava; Nisporeni cu Timiș; Cimișlia, Soroca, Ștefan-Vodă, Cahul și Orhei cu Vaslui.

Există raioane care nu au, până acum, relații de colaborare cu județe de peste Prut. În urma consultării unor analize și studii efectuate de specialiști în domeniul dezvoltării comunitare, propunerile de înfrățiri pe care experții le înaintează ca fiind cele mai avantajoase sunt următoarele: Căușeni cu Bistrița; Briceni cu Botoșani; Rezina cu Brașov; Drochia cu Brăila; Rezina cu Bacău; Soroca cu Bihor; Călărași cu Călărași; Ocnița cu Covasna; Glodeni cu Dolj; Anenii Noi cu Giurgiu; Sângerei cu Gorj; Orhei cu Hunedoara; Strășeni cu Ilfov; Cantemir cu Ialomița; Ocnița cu Maramureș; Drochia cu Mureș; Cahul cu Mehedinți; Basarabeasca și Cahul cu Neamț; Fălești cu Olt; Edineț cu Sălaj; Telenești cu Sibiu; Dondușeni cu Satu Mare; Taraclia cu Tulcea; Edineț cu Teleorman; Florești și Ialoveni cu Vrancea; UTA Găgăuzia cu Constanța, Prahova și Vâlcea.

O vorbă înțeleaptă din popor amintește că atunci când frații lucrează împreună, munții se schimbă în aur. La înfrățiri înainte!