Înjurăturile au o diversitate și o variație extrem de mare, fiecare comunitate, pe parcursul existenței sale, creându-și propriul bagaj de înjurături și blesteme. În rândul moldovenilor înjură toți – preoți, polițiști, medici, politicieni și chiar profesori – diferența limitându-se doar la contextul în care se înjură și la gradul de autocenzură pe care și-l impun.

Originea înjurăturii

Obiceiul de a înjura își are rădăcini profunde. Prima atestare documentară a injurii românești o face mitropolitul de București, Antim Ivireanul, „În Duminica Vameșului, cuvânt de învățătură”, în a doua jumătate a secolului XVII, unde aduce o replică prostului obicei. Psihologii explică proveniența înjurăturii simplu – oamenilor nu le ajung cuvinte pentru a se exprima sau pur și simplu vor să adauge colorit lexicului pe care îl au. „Înjurătura este un factor uman, care a existat în toate societățile și în toate timpurile. Cuvintele licențioase și obscene sunt un factor universal, dar au o particularitate culturală într-o anumită comunitate, într-un anumit timp. Una dintre versiunile antropologice spune că apariția limbajului obscen vine de la o tabuizare. Antropologii spun că societatea s-a edificat în jurul instituției, care se numește tabu. Tabuizând un lucru, acesta devine de neatins și cuvântul care îl desemnează devine și nepronunțat. Ceea ce ține de zona sexualității organelor genitale sau a procesului de acuplare devin lucruri de nearătat, respectiv și cuvintele care le desemnează devin și ele tabu”, a menționat Alexandru Lupușor, magistru și lector universitar la Facultatea de Filozofie a Universității de Stat.

Incultură sau formă de epuizare a stresului?

R. Moldova se află într-o situație economică dezavantajoasă, aceasta generează nervozitate și stres. Specialiștii din domeniul neurobiologiei spun că înjurăturile au o puternică încărcătură emoțională, ce are un efect puternic asupra centrului cerebral, responsabil de emoții și sistemul limbic. Oamenii au nevoie de un remediu pentru a scăpa de efectele generate de rutina zilnică și problemele de la serviciu. În acest context, un efect analgezic îl au înjurăturile.

Moldovenii au de unde alege

Potrivit lui Alexandru Lupușor, moldovenii au un bagaj foarte mare de înjurături, specifice absolut limbii române, însă, odată cu perioada globalizării, trebuie să constatăm faptul că apar înjurături nu doar firești limbii române la care se mai adaugă stratul rusesc, dar și cuvinte din alte limbi. Specialiști din domeniul lingvisticii spun că ajungi să posezi o limbă doar atunci când știi toate conotațiile limbajului obscen ale acesteia. Interacțiunea noastră cu alte comunități prin intermediul migrației, internetului și televiziunii, în cele mai dese cazuri, duc, în primul rând, la absorbirea cuvintelor licențioase. Conform unui studiu, realizat de ruși, cele mai multe cuvinte obscene sunt în limba engleză, după care urmează cea olandeză și rusă. Moldovenii se adaptează foarte ușor la normele comunităților străine, astfel și limbajul obscur al acestor comunități devine comun atât pentru ei, cât și pentru noi.

Înjurătura, ca formă de manifestare

„La fel, cum în toate comunitățile există infracțiunea, există și un infralimbaj. Într-o ceartă, folosind înjurătura, arătăm că, odată ce am depășit limita verbală, putem fi în stare să o depășim și pe cea a acțiunii”, a mai adăugat Alexandru Lupușor. Odată cu procesul de secularizare, înjurăturile au devenit comune practic pentru toate păturile sociale. Mai mult, dacă câteva secole în urmă folosirea injurii în prezența unei femei era un semn de lipsă de cavalerism, în prezent putem întâlni foarte des cazuri în care înjură anume genul feminin.
Printre politicienii moldoveni, cele mai pitorești înjurături aparțin lui Vladimir Voronin, care, de multe ori, chiar în fața camerelor nu s-a abținut de la declarații care conțin cuvinte obscene.

De foarte multe ori înjurătura reprezintă o formă de exprimare ce are expresivitate mai mare, iar prin intermediul înjurăturii putem scăpa de stres și emoții. Însă, odată ce detabuizăm cuvintele necenzurate, ștergem doza de elocvență pe care o au și practic le egalăm cu celelalte cuvinte din limbă.

Înjurăturile și legea

Chiar dacă în unele cazuri înjurăturile au un efect benefic pentru om, acestea se sancționează după lege. Conform articolului 69 din Codul Contravențional al R. Moldova, injuria, adusă unei persoane în public, se sancționează cu o amendă de la 20 până la 60 de unități contravenționale sau o muncă în folosul comunității până la 60 de ore.

Vlad Țurcanu, stagiar