Dacă anterior Ministerul Sănătăţii (MS) anunţa, pentru anul 2011, o micşorare de preţ de circa 40%, rezultatele pe care le avem la sfârşit de an ne taie subit speranţa de a mai cumpăra vreodată medicamente mai ieftine. TIMPUL a examinat 14 ordine ale fostului ministru al Sănătăţii, Vladimir Hotineanu, dar şi ale actualului ministru, Andrei Usatâi, semnate pe parcursul anului curent, cu privire la includerea, dar şi excluderea unui şir de medicamente din Catalogul naţional de preţuri. Interesant este că unele doctorii incluse în Catalog au un preţ de trei sau chiar patru ori mai mare decât cele excluse din importanta „biblie” a preţurilor moldoveneşti.

Ieftinirea nu se poate realiza prin scumpiri

Unul dintre ordinele la care facem referire, semnat de Andrei Usatâi în luna aprilie a anului curent, tot el asumându-şi controlul executării respectivului ordin, prevedea ca acidul ascorbic cu glucoză, acidul folic, Furadoninul sau Bromhexinul să fie excluse din Catalogul naţional de preţuri (Catalog) şi să fie incluse exact aceleaşi produse medicamentoase, dar cu un preţ mai mare. Spre exemplu, acidul folic, comprimat de un 1 mg, costa 4,86 lei. Cu noul preţ, introdus în Catalog, acelaşi acid folic, cu aceeaşi greutate şi acelaşi ambalaj, costă 13,38 lei sau cu 8,52 lei mai mult. Bromhexinul, comprimate de 8 mg, a ajuns să fie înregistrat în Catalog cu 1 leu şi 74 bani mai mult, iar tinctura de ginseng, care era evaluată la un preţ de 7,53 lei, a fost înregistrată ulterior în Catalog cu 14,70 lei. Dar acesta e doar preţul de producător, preţul final al produsului ajungând la consumator cu o taxă adăugătoare de 40%, pe care depozitele şi farmaciile au dreptul legal să o aplice. Specificăm, în context, că medicamentele la care facem referire au fost importate din Belarus, de la Uzina „Borisov”.

Reduceri de preţ… la zece bănuţi diferenţă

Alte ordine ne oferă informaţii despre preţul la medicamente propus de producător şi preţul acceptat de MS. La cea mai simplă analiză, observăm că diferenţele dintre cele două preţuri sunt aproape insesizabile. Spre exemplu: un produs medicamentos numit Naproff (comprimate de 275 mg) a fost propus de către producător pentru piaţa RM cu preţul de 5,74 lei. Preţul acceptat de MS a fost de 0,48 USD sau 5,64 lei – o diferenţă de preţ de doar zece bănuţi; uleiul de cătină, produs în Ucraina, a fost propus cu 10,16 lei, iar preţul acceptat de MS a fost de 0,85 USD (10,04 lei).
Este adevărat că există şi medicamente acceptate cu o plată mult mai redusă decât a propus importatorul, ceea ce a dus nemijlocit la scăderea preţului. În unele cazuri diferenţa de preţ ajunge şi la o sută sau două sute de lei. Aceste cazuri însă nu au o influenţă semnificativă asupra micşorării preţului la medicamente per ansamblu sau atât de mult cât şi-au propus iniţial Guvernul şi MS. Acelaşi tablou general ni-l oferă şi ordinele semnate de fostul ministru al Sănătăţii, Vladimir Hotineanu, de pe vremea şefiei sale la minister.

Lista medicamentelor excluse din Catalogul naţional de preţuri

„Belaruşii au cerut scumpirea”

Am dorit să aflăm de la ministrul Sănătăţii, Andrei Usatâi, dar şi de la Serviciul de avizare şi înregistrare a preţului de producător, ce urma să asigure includerea noului tarif în Catalogul naţional de preţuri, care a fost motivul de a legaliza un preţ mai mare la medicamente. Întrebarea noastră a apărut în condiţiile în care structurile respective anunţaseră un război preţurilor exagerate la preparatele medicale. La Serviciul de avizare şi înregistrare a preţului de producător ni s-a spus că Serghei Cebotari nu mai este de ceva vreme în fruntea instituţiei, care a fost instituită acum un an. Iar noul director, Iurie Malanciuc, s-a ferit să ne dea detalii, întrucât este vorba despre o perioadă în care nu-şi exercita funcţia în cadrul serviciului respectiv.

Andrei Usatâi a declarat pentru TIMPUL că ministerul s-a văzut nevoit să accepte preţul propus de producătorii din Belarus în cazul medicamentelor înregistrate în Catalog cu un preţ de câteva ori mai mare. „Într-un ordin este vorba despre o greşeală mecanică: un preţ era doar pentru o fiolă, iar cel propus de producător era pentru o cutie întreagă, de aceea se aruncă în ochi diferenţa asta atât de mare. Dacă vorbim de medicamentele importate din Belarus, atunci acolo s-au schimbat tehnologiile de producere. Reprezentantul lor, dar şi ambasadorul au venit la noi, ne-au adus dovezi că tehnologiile s-au schimbat şi au dus la scumpirea preparatelor medicale, s-au schimbat componentele. O parte din ele au fost produse conform bunelor practici de producere GMP. Iar asta s-a întâmplat după prima înregistrare în Catalog”.

Aşa sau altfel, „performanţa” Guvernului, dar şi cea a MS de a reduce preţurile la medicamente s-a soldat, conform datelor Agenţiei Medicamentului din luna decembrie anul curent, cu ieftiniri de… 2,12%.

Lista medicamentelor incluse în Catalogul naţional de preţuri

Serghei Cebotari, fostul şef al Serviciului de avizare şi înregistrare a preţului de producător, 3 februarie 2011: „Vă asigur că vom găsi cheiţa fermecată pentru a-i convinge pe producători să se conformeze regulilor noastre”.