Au trecut aproape doi ani din momentul când, în februarie 2024, Guvernul Recean lansa faza de testare a Registrului fermierului, un sistem informațional complex despre fermierii din Republica Moldova și activitățile lor agricole, dezvoltat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) cu susținerea PNUD Moldova și Guvernului Japoniei.
Registrul fermierului însă continuă să fie la faza de testare, chiar dacă s-au alocat şi cheltuit bani oferiți de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Guvernul Japoniei.
Registrul nu este gata din lipsa de specialişti IT
Potrivit unui raport de audit al Curţii de Conturi, pentru acest sistem informaţional a fost realizat un exercițiu suplimentar de colectare a datelor pentru un eșantion extins de 10.000 de fermieri, destinat:
- asigurării continuității procesului de populare a Registrului Fermierilor;
- validării metodologice a fluxurilor de colectare;
- estimării resurselor necesare (costuri, volum de muncă, perioadă de implementare) pentru înregistrarea completă a tuturor fermierilor la nivel național.
Baza de date rezultată din acest exercițiu a fost transmisă Ministerului Agriculturii odată cu livrarea versiunii inițiale a Sistemului Informațional „Registrul Fermierilor”.
„Totuși, această bază nu a fost integrată în baza de date operațională a sistemului, întrucât, la acel moment, nu existau suficiente resurse umane dedicate, atât specialiști în colectare și validare a datelor, cât și personal IT pentru asigurarea continuității procesului de dezvoltare și populare a registrului. Integrarea și prelucrarea acestor date reprezintă un proces tehnic care trebuia realizat de o echipă IT dedicată mentenanței și evoluției sistemului”, se arată în raport.
Curtea de Conturi constată că Registrul Fermierilor nu este încă funcțional deplin, deoarece se află în faza de testare tehnică, verificare a securității și evaluare a interoperabilității. Deși există o versiune pilot care conține circa 10.000 de fermieri, platforma nu a fost încă transferată în mediul de producție.
Auditul susţine că interconectarea cu registrele naționale și serviciile publice nu este operațională, întrucât lipsește personalul IT necesar pentru asigurarea acestor procese tehnice.
Totodată, AIPA nu dispune, în acest moment, de capacități instituționale, procedurale și umane actualizate pentru a opera sistemul, iar Manualul operațional nu include fluxurile, controalele și responsabilitățile aferente utilizării Registrului Fermierului. În lipsa acestor elemente tehnice, instituționale și normative, Registrul rămâne utilizabil doar în regim de test și nu poate susține procesul de subvenționare la nivel național.
Ajutor de la Uniunea Europeană
Pentru a asigura funcționalitatea deplină în anul 2026 a acestui registru a fost alocată o finanţare din partea Uniunii Europene, în cadrul proiectului EMAG – „Promovarea dezvoltării agriculturii rurale și a ocupării de calitate pentru persoanele vulnerabile”, finanțat cu trei milioane de euro de UE și implementat cu suportul PNUD, și prevede constituirea unei echipe IT dedicate dezvoltării și mentenanței Registrului Fermierilor.
Se prevede că această echipă IT va asigura efectuarea unui set de acțiuni esențiale, inclusiv finalizarea testării și trecerea platformei în mediul de producție, interconectarea cu registrele și serviciile publice relevante, precum și elaborarea și publicarea ghidurilor de utilizare.
Totodată, proiectul va susține dezvoltarea instituțională a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) și instruirea personalului Ministerului Agriculturii, alături de activități de instruire destinate fermierilor.
Menţionăm că, în viitor, doar fermierii înscriși în Registrul Digital Național al Fermierilor vor avea posibilitatea de a accesa subvenții și alte forme de ajutor financiar oferite de Guvern și de Uniunea Europeană.
De notat că AIPA are şi alte restanţe majore la capitolul sisteme informaţionale în domeniul subvenţionării. Potrivit Curţii de Conturi obligația legală de creare a unui sistem informațional integrat nu a fost realizată de AIPA pe parcursul a mai mult de 8 ani, iar sistemele existente sunt fragmentate și/sau nefuncționale, ceea ce limitează capacitatea de control, crește riscurile operaționale și afectează transparența procesului de subvenționare.
