Nimeni însă nu a explicat clar de ce se formează această diferenţă între contorul de la bloc şi cele din apartamentele oamenilor, noi fiind puşi iarăşi în încurcătură: „…Laguta strigă la un colţ, cei de la NIT – la alt colţ şi oamenii sunt permanent induşi în eroare”.

După publicarea articolului „Contoare inexacte sau Din vina cui vom plăti 50 de lei suplimentar pentru apă?” în TIMPUL din 3 noiembrie 2011, am fost contactaţi de preşedintele Grupului asociaţiilor de proprietari şi locatari din Iaşi şi vicepreşedintele Ligii asociaţiilor de proprietari din România „Habitat”, Dumitru Bucur. El s-a oferit să ne răspundă la mai multe întrebări, de la distanţă, ceea ce nu fac, de pe loc, autorităţile noastre: care sunt cauzele şi motivele creării acestei diferenţe de consum?; de ce se contrazic contoarele?; cum pot fi verificate pierderile din reţea? etc.

„Chiar dacă sunt inginer, aveam şi eu aceste întrebări încă de prin 1998, fiind preşedinte de asociaţie. Am reuşit atunci să contorizez integral toată asociaţia (500 de apartamente) şi îmi ieşeau diferenţe de 20 milioane de lei între ce declarau locatarii şi consumul dat de Regia de apă”, ne spune Dumitru Bucur. „Au trecut câţiva ani până când am reuşit să mă dumiresc că, totuşi, Regia de apă avea pierderi mari în Iaşi până la branşamentul blocurilor şi, ca să le iasă „pasienţa”, montau contoare cu diametrul nominal al ţevii care se comportau ca o diafragmă ce făcea să crească presiunea şi să se mărească viteza, iar contoarele, fiind cu turbină, arătau un consum mai mare decât cel real”, adaugă vicepreşedintele Ligii asociaţiilor de proprietari din România „Habitat” pentru TIMPUL.

Nu putem fi siguri, deocamdată, dacă şi la Chişinău se procedează astfel, dar până la proba contrarie avem tot dreptul să ne punem întrebări.

Cum se creează diferenţa de consum?

Diferenţa de consum dintre cantităţile înregistrate de contorul general şi suma cantităţilor indicate de contoarele individuale este, de cele mai multe ori, din cauza unor pierderi de apă pe reţeaua interioară (conducte, armături, robinete, vase WC). Uneori, potrivit specialiştilor, ajunge până la 60% din valoarea măsurată la branşament. Cauza principală este că toate contoarele, chiar şi cele foarte bune, din apartamentele oamenilor, încep să se învârtă peste un anumit debit, numit „debit de pornire”. Acesta poate fi chiar mai mare de 10 litri pe oră. Astfel, contoarele locatarilor nu înregistrează pierderile de apă cauzate de instalaţiile defecte. „Toate aceste firicele de apă adunate de la toate apartamentele fac un debit suficient de mare ca să pună în mişcare contorul de branşament, care se învârte conştiincios zi şi noapte”, constată sursa noastră. Din cauza acestei necorelări, continuă Bucur, peste tot în lume contoarele de apartament nu sunt considerate contoare propriu-zise, ci „repartitoare”. Adică, aparate care sunt folosite la repartizarea costurilor între consumatorii alimentaţi de la un branşament comun, existând procedura de împărţire între locatari a pierderilor, proporţional cu consumul fiecăruia. „Cât despre contoare, puteţi să le verificaţi în orice laborator autorizat, dar veţi fi surprinşi că cele mai multe dintre ele sunt bune. Mai bine convingeţi vecinii să-şi repare instalaţiile şi pe cei mai lacomi dintre ei rugaţi-i să nu mai adune apă „cu picătura” în cadă, prejudiciindu-i astfel pe ceilalţi”.

Dacă apa nu este risipită şi toate instalaţiile sunt etanşe (ermetice), atunci, teoretic, consumul mediu al unei persoane este de 6,3 metri cubi pe lună.

Exemple de pierderi de apă pe instalaţiile interioare:

1. Un singur robinet ne-etanş sau un vas WC care scapă o singură picătură pe secundă va duce la o pierderi de apă de 0,5 metri cubi pe lună (mc/lună).
2. Un singur robinet sau vas WC care scapă 30 de picături în 10 secunde va produce o pierdere lunară de 2,23 mc de apă.
3. Dacă firul de apă care se scurge de la un singur robinet sau vas WC defecte este de 3 mm grosime atunci pierderea lunară poate depăşi 26,2 mc.
4. Dacă într-un bloc cu 40 de apartamente în fiecare dintre acestea un singur robinet pierde o singură picătură pe secundă şi, respectiv, un vas WC pierde un fir de apă de doar 1 mm grosime timp de 10 secunde, atunci pierderea poate constitui 282,2 mc/lună.

Nota bene: Niciuna dintre aceste pierderi nu sunt sesizate de contoarele individuale, ele fiind înregistrate doar de contorul comun al blocului. Deci, sumele care se plătesc lunar pentru pierderi interioare pot fi economisite, dacă se face o investiţie şi se pun la punct toate instalaţiile interioare.

Cum poate fi verificată o pierdere de apă pe reţea?

Vă prezentăm mai jos o metodă simplă, accesibilă tuturor celor curioşi, prin care se poate verifica dacă pe reţea sunt probleme care ne afectează buzunarul atunci când vine factura. Aşadar, seara, după ce toate rezervoarele aparatelor care folosesc apă s-au umplut, opriţi-le, inclusiv să fie închise toate robinetele. Citiţi şi notaţi valoarea indicată de contorul de branşament şi, respectiv, de repartitoarele de consum, dacă locuiţi într-un imobil care are astfel de repartitoare. Nu uitaţi! În această perioadă trebuie să nu folosiţi niciun robinet. Dimineaţa, înainte de a folosi apa, verificaţi din nou valoarea indicată de contor şi, respectiv, de repartitoarele de consum. Dacă indexul diferă, înseamnă că instalaţia are pierderi ascunse. În acest caz, verificaţi-o cu ajutorul unui instalator calificat. 

Cum trebuie montat contorul?

Pentru a se încadra în clasa de precizie, majoritatea contoarelor necesită un montaj perfect orizontal. De exemplu, un contor de clasa B, care nu este montat astfel, trece în clasa de precizie A, necesitând un debit de pornire de două ori mai mare! Rezultă, astfel, că acest contor va înregistra o cantitate de apă mai mică decât cea real consumată. Bineînţeles că înregistrarea de către contorul general de bloc (montat orizontal) va fi cea corectă, ceea ce va duce la o diferenţă aparent inexplicabilă.

Pe unde se mai duce apa?

Sunt frecvente cazurile în care la subsolurile blocurilor, în boxele locatarilor există câte un robinet de apă. Indiferent de scopul pentru care au fost realizate (pentru murături, pentru spălat maşina sau „pentru ca să fie acolo”), aceste robinete reprezintă o nouă sursă generatoare de diferenţe. Plus că, de cele mai multe ori, curg în voie, deoarece nu deranjează pe nimeni. Totuşi, acestea nu sunt altceva decât consumul pe care apometrul general îl înregistrează, consumuri care vor apărea mai apoi ca „inexplicabile”.