Prezent şi primit cu căldură de publicul aflat în sala „Europa” a Consiliului judeţean, locul de desfăşurare a evenimentului, Iurie Reniţă, ambasadorul Republicii Moldova în România, a readus în discuţie problema reunirii Basarabiei cu Patria-mamă, reamintind, totodată, că limba vorbită la Chişinău este limba română. ,,Indubitabil, este o mare onoare de a fi aici şi însăşi prezenţa noastră, a celor din Moldova şi Bucovina de Nord, dovedeşte faptul că aparţinem aceloraşi valori istorice, lingvistice şi culturale (aplauze!). Sper ca accentul meu, uşor moldovenesc, să se înscrie perfect în superba limbă română şi vă asigur, totodată, că limba pe care o vorbim noi, cei de la Chişinău, este Limba noastră cea Română (aplauze îndelungi!). Pornind de la valorile naţionale româneşti, pe care le împărtăşim, ar fi bine şi necesar să ne sincronizăm nu doar acţiunile culturale, ci şi pe cele economice, financiare şi de altă natură. Republica Moldova este, prin excelenţă, o ţară europeană şi viitorul nostru este în Europa, iar prin sincronizarea multiplelor acţiuni sper să ne regăsim, curând, într-o Europă comună, unită şi puternică. Aşa să ne ajute Dumnezeu!”.
Scriitoril Valeriu Mateli şi ambasadorul R. Moldova în România, Iurie Reniţă
La rândul său, scriitorul basarabean Valeriu Matei, cetăţean de onoare al municipiului Ploieşti, a spus: „Acum, la mijloc de ianuarie, se împlinesc 162 de ierni de când Mihai Eminescu a căzut ca o lacrimă pe solul nostru românesc, încălzindu-ne sufletele cu versurile lui, el fiind, în opinia mea, cel mai mare poet liric al lumii! Dacă nu ar fi existat Eminescu, nu ştiu ce limbă am mai fi vorbit noi astăzi, după îndelungata ocupaţie rusească, la braţ cu regimul dictatorial comunist, care au masacrat peste 850.000 de români, majoritatea din rândul intelectualilor. Pentru basarabeni cel puţin, Eminescu şi Ştefan cel Mare au fost ca două scuturi care ne-au apărat fiinţa naţională. După cum ştiţi, dincolo de Prut trăiesc patru milioane de români. Dacă la noi, în aşa-numitul stat R. Moldova, nu mai există pericolul deznaţionalizării, în Bucovina de Nord şi în sudul Basarabiei, teritorii aflate sub stăpânire ucraineană, sunt cei mai trişti români, ei fiind supuşi unui proces crunt de deznaţionalizare forţată”.
Nelipsit de la asemenea evenimente cultural-istorice, venerabilul scriitor şi om politic Mircea Ionescu-Quintus (95 de ani!) a încântat asistenţa cu harul vorbelor sale. Domnia Sa ne-a adus la cunoştinţă că, exact acum 21 de ani, la prima şedinţă a Camerei Deputaţilor, a cerut permisiunea ca, înainte de intrarea în ordinea de zi, să dea citire unui gând de-al său. În stenograma acelei şedinţe, se menţiona faptul că vicepreşedintele CD, Mircea Ionescu Quintus, a vorbit despre… Mihai Eminescu,
În acelaşi cadru festiv, Mircea Cosma, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, care în parteneriat cu Academia Română au organizat evenimentul de la Ploieşti, a apreciat că prin cultură – căreia i se acordă 10 la sută din bugetul propriu – se va face un pas important către Basarabia, Domnia Sa precizând: ,,Un stâlp fundamental prin care se ţine un neam sau o naţie este cultura. Anul acesta – când se împlinesc 200 de ani de la răpirea Basarabiei de la trupul Moldovei lui Ştefan cel Mare – am ţinut ca tema fundamentală a Zilei Naţionale a Culturii Române să fie „Basarabia şi Bucovina în cultura română”. Astfel se justifică prezenţa atâtor personalităţi în prezidiu şi în sală (academicienii Eugen Simion, Dan Berindei şi Mircea Petrescu, alături de scriitorii Vasile Tărâţeanu din Cernăuţi şi Valeriu Matei din Chişinău – amândoi membri de onoare ai Academiei Române, senatorii Mircea Ionescu-Quintus, Georgică Severin şi Daniel Savu, viceprimarul municipiului Cristian Dumitru – n.a.). O parte a poporului român încă nu şi-a regăsit graniţele fireşti ale statului român şi cred, cu tărie, că prin cultură vom reuşi să apropiem mai repede acel deziderat – împreună şi deodată românii, toţi, în Europa! De asemenea, am plăcerea să vă anunţ că o delegaţie a Consiliului Judeţean Prahova se va afla, de Ziua Culturii Române, la Cimişlia – oraş înfrăţit cu localitatea prahoveană Vălenii de Munte, acolo unde, de peste un secol se ţin cursurile Universităţii de Vară Nicolae Iorga. Cu acest prilej, la Cimişlia, se va inaugura, după modelul de la Vălenii de Munte, o Academie Populară Românească. Va fi o importantă donaţie de carte şi de diverse mijloace de informaţie, precum şi o prezentare a potenţialului cultural românesc prin basarabenii care au trăit şi au creat în Prahova – B. P. Hasdeu şi Constantin Stere. S-a propus şi acceptat ca portretul marelui rege al dacilor – Decebal – să fie antetul care să figureze pe fundalul acestei academii. Şi mai am o veste pentru fraţii de peste Prut: în istorica zi de 27 Martie, anul acesta, vom fi prezenţi la Chişinău, cu o donaţie de suflet: bustul din bronz al unificatorului Alexandru Ioan Cuza, care va fi instalat în zona centrală a oraşului (este statuia cu nr. 100, majoritatea realizate în ultimii ani de Societatea cultural-istorică „Mihai Viteazul – preşedinte ing. Mircea Cosma, multe dintre acestea, care-i înfăţişează pe unii dintre cei mai de vază domnitori şi oameni de cultură români, precum Matei Basarab, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Nicolae Iorga, Mihai Eminescu, fiind ridicate în localităţile basarabene Cimişlia, Hânceşti, Cazangic, Basarabeasca, Leova, Chişinău – n.a.)”.
În încheierea manifestării, Mircea Cosma a oferit personalităţilor prezente Diplome de Onoare pentru prestigioasa activitate de promovare a valorilor culturale ale judeţului Prahova, cu prilejul Zilei Naţionale a Culturii Române. De asemenea, elevul Dorobanţu Ştefan Andrei, de la Şcoala din Filipeştii de Târg, a primit Diploma – Locul I la Concursul „Legende din comuna noastră”, precum şi un calculator performant oferit de Societatea cultural-istorică „Mihai Viteazul”.
Manifestări dedicate Zilei Culturii Naţionale au mai avut loc la bustul lui Eminescu din centrul municipiului Ploieşti şi la Muzeul judeţean de istorie şi arheologie (vernisajul expoziţiei „Personalităţi culturale în patrimoniul prahovean” şi simpozionul „In memoriam: Mihai Eminescu”).
Aşa ar trebui să se adune românii la marile sărbători naţionale…
Ioan Popescu, Ploieşti
