„Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi sunt de folos. Toate îmi sunt îngăduite, dar nu mă voi lăsa biruit de ceva. Bucatele sunt pentru pântece şi pântecele pentru bucate şi Dumnezeu va nimici şi pe unul, şi pe celelalte. Trupul însă nu e pentru desfrânare, ci pentru Domnul, şi Domnul este pentru trup. Iar Dumnezeu, Care a înviat pe Domnul, ne va învia şi pe noi prin puterea Sa. Au nu ştiţi că trupurile voastre sunt mădularele lui Hristos? Luând deci mădularele lui Hristos, le voi face mădularele unei desfrânate? Nicidecum! Sau nu ştiţi că cel ce se alipeşte de desfrânate este un singur trup cu ea? „Căci vor fi – zice Scriptura – cei doi un singur trup”. Iar cel ce se alipeşte de Domnul este un duh cu El. Fugiţi de desfrânare! Orice păcat pe care-l va săvârşi omul este în afară de trup. Cine se dedă însă desfrânării păcătuieşte în însuşi trupul său. Sau nu ştiţi că trupul vostru este templu al Duhului Sfânt care este în voi, pe care-L aveţi de la Dumnezeu şi că voi nu sunteţi ai voştri? Căci aţi fost cumpăraţi cu preţ! Slăviţi, dar, pe Dumnezeu în trupul vostru şi în duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu.” (I Corinteni 6; 12-20)
E unul dintre cele mai usturătoare cuvinte ale Apostolului Pavel împotriva desfrânării. Și aceste cuvinte în zilele noastre sunt greu de purtat. Fiindcă, deși oamenii încă mai postesc, mai puțin putem vorbi în zilele noastre de înfrânarea trupului.
Nu ne este ușor să păzim poruncile. Noi spunem că lucrurile s-au schimbat față de primele secole creștine, dar greșim. Alții spun că ortodoxia e ușoară, dar nu e. Una e că noi, ortodocșii, trăim cum vrem, alta e cuvântul scripturii și al tradiției care ne învață cu totul altceva. Dar ne-am învățat să trăim după voia noastră. Trupul nostru și duhul nostru nu le mai vedem ca ale lui Dumnezeu, ci ca ale noastre. Și singuri hotărâm cum vrem să trăim. Apoi, surprinși, spunem că Dumnezeu nu ne ascultă, că slăbim în credință.
Vedem consecințele, dar nu analizăm cauza. E ortodoxia ușoară? Nu e, pentru că, în primul rând, ar trebui să ne lepădăm de voia noastră, de noi înșine, dar nu se întâmplă așa ceva. Suntem noi cu adevărat ortodocși? Această întrebare ar trebui să ne-o adresăm zilnic și să ne răspundem cu sinceritate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
