Bună Dimineața

Despre un subiect care nu aduce vizualizări. Și nici like-uri…

Voturi, care, ulterior, pot fi contestate sau modificate, în funcție de caz. Trist, dar se întâmplă…

Totuși, ce se întâmplă cu adevărat în viața lor? Spre deosebire de țările dezvoltate, unde, imediat după pensionare, bătrânii își trăiesc a doua viață – călătoresc în lumea mare cu banii agonisiți, merg la studii, învață o limbă străină sau pur și simplu frecventează un curs de dans -, în R. Moldova, pe lângă îmbătrânirea biologică, se adaugă îmbătrânirea socială. Și asta, pentru că, din păcate, noi, cei din jur, asociem bătrâneţea cu boala, neputinţa, conservatorismul, lipsa de discernământ și viziuni, dar şi cu dependenţa de cei mai tineri. Drept urmare, în cele mai multe cazuri, bătrânii R. Moldova rămân însingurați sau izolați, cu excepția situațiilor în care vârstnicii au rămas cu nepoții, întrucât copiii lor muncesc peste hotare. Per ansamblu, însă, singura lor resursă de socializare rămâne biserica, o masă de pomenire din sat sau poșta de unde-și ridică pensia sau plătesc facturile. Din nefericire pentru ei, dar și pentru noi, nu există centre în care bătrânii ar putea lua parte la activități recreative sau unde ar avea șansa să învețe să navigheze pe internet. Da, au fost create anumite centre de reabilitare și integrare, dar nu sunt de ajuns.

Așadar, bătrânii devin adesea o povară pe umerii celor tineri şi se uită faptul că, de fapt, ei reprezintă o bogăţie a societăţii. Suedezii, de exemplu, au comparat modul de viață din anii ’70, desfășurat de populația vârstnică, cu cel al semenilor zilelor noastre, din aceeași categorie de vârstă, și au ajuns la concluzia că seniorii au devenit mult mai deschiși, folosesc frecvent rețelele de socializare, dezvoltă relații solide cu vecinii și sunt mult mai activi sexual decât acum 40 de ani. Din acest motiv, și longevitatea oamenilor a crescut. Dar în R. Moldova..? Poate ar fi bine să nu uităm că, dacă bunicii sau părinții noștri sunt mai înțelegători, mai grijulii și capabili să dea sfaturi bune, este pentru că inteligența emoțională se dezvoltă mult după vârsta de 60 de ani. Chiar și oamenii de știință au spus clar că vârstnicii sunt mai sensibili și mai empatici decât adulții tineri. De asemenea, sunt mai înclinați să vadă latura bună a lucrurilor, chiar în situații de criză.

Și în timp ce țara noastră își reneagă și nu mai are nevoie de bătrânii ei, vedeți mai jos dovada că și ei sunt de valoare pentru o societate prosperă.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *