2026 va fi un an al reformelor nepopulare în Republica Moldova, scrie Deutsche Welle. Nefiind prevăzute alegeri, guvernarea ar urma să folosească acest interval pentru implementarea celor mai tranșante schimbări asumate în relația cu UE.
Cel puțin 40% din legislația națională trebuie ajustată la normele UE. Deși negocierile oficiale de aderare cu Moldova au fost amânate din lipsă de consens în cadrul UE în raport cu Ucraina (care este la pachet cu Moldova), pentru Moldova drumul a fost deblocat prin deschiderea „negocierilor tehnice”. Asta înseamnă că Guvernul de la Chișinău trebuie să pregătească țara pentru aderare – deschiderea și închiderea clusterelor de negocieri fiind o formalitate juridică ce se poate produce în aceeași zi dacă țara întrunește condițiile.
În actualul context regional, pentru Moldova, aderarea la UE este o chestiune existențială – este unicul adăpost ce îi poate oferi siguranță pe termen lung și deconectarea ireversibilă de pericolul rusesc.
Urmează un test pentru justiție
O reformă dificilă – reforma justiției – urmează a fi încheiată în 2026, iar o altă reformă profundă – reforma teritorial-administrativă – trebuie începută. Până acum, reforma justiției a dat rezultate modeste. Sunt condamnări în privința marilor corupți, dar aceștia reușesc să fugă cu puțin timp înainte de pronunțarea sentinței, ceea ce înseamnă că anumiți procurori și judecători colaborează cu infractorii și că mecanismul legislativ de control judiciar are breșe.
În lunile următoare ar urma să fie pronunțate sentințe în câteva dosare mari de corupție și trădare de patrie. Va fi un test care va arăta dacă actualul sistem judiciar mai poate fi salvat. În eventualitatea unui eșec, un referendum vizând justiția nu este exclus în Republica Moldova în 2026.
Raioanele, prin care sovieticii au înlocuit județele, vor fi lichidate
Structura administrativ-teritorială care funcționează acum în Republica Moldova (32 de raioane, 5 municipii, Autonomia Găgăuză și regiunea transnistreană) este una sovietică și nejustificat de scumpă. S-a intervenit doar cosmetic în privința unor localități care au rămas între timp fără oameni. 90% dintre primării nu au capacitate să facă față sarcinilor. Numărul populației a scăzut până la 2,6 milioane (de la 4,3 milioane în 1990).
Guvernul și președintele Parlamentului, Igor Grosu, au anunțat că o „decizie politică asumată” în privința noii împărțiri teritorial-administrative trebuie să apară până la începutul anului 2027 – următoarele alegeri locale de anul viitor urmând să se desfășoare în baza unei noi împărțiri teritorial-administrative. Deocamdată nu este clar cum va arăta noua hartă teritorial-administrativă și nici dacă Moldova va fi împărțită în regiuni sau județe. Cert este că o astfel de reformă ar urma să genereze economii de miliarde de lei din contul birocrației.
Vor fi alegeri în Găgăuzia pentru funcția de guvernator
În Autonomia Găgăuză vor fi alegeri în 2026, după ce bașcana Evghenia Guțul a fost condamnată în august 2025 la 7 ani de închisoare pentru rolul pe care l-a avut în finanțarea ilegală a fostului partid Șor, scos în afara legii în 2023. Autonomia Găgăuză este fieful fugarului condamnat pro-rus Ilan Șor, adăpostit de Moscova. Tradițional, 95% dintre alegătorii acestei regiuni votează „miza” enunțată de Kremlin, chiar dacă UE investește de zeci de ani milioane de euro în infrastructura socială a Găgăuziei.
La ultimele alegeri din Autonomia Găgăuză, partidul de guvernământ PAS de la Chișinău nici nu și-a desemnat vreun candidat. După preluarea controlului politic asupra Găgăuziei de către gruparea criminală Șor, Rusia a încercat, fără succes, să folosească Autonomia Găgăuză pentru a destabiliza Republica Moldova în preajma alegerilor prezidențiale din 2024 și parlamentare din 2025.
În timp ce Chișinăul încearcă să aibă dialog cu primarii localităților din Găgăuzia, tălmăcindu-le beneficiile integrării europene, Rusia și politicienii pro-ruși de la Chișinău alimentează elementele separatiste de la Comrat (centrul administrativ al Găgăuziei), pentru a-și menține controlul politic asupra sudului Republicii Moldova. Autonomia Găgăuză reprezintă 4% din teritoriul național al Republicii Moldova.
Reintegrarea economică a Transnistriei, prioritate în 2026
În 2026, Chișinăul trebuie să facă noi pași concreți în sensul reintegrării economice a Transnistriei, după ce, în ianuarie 2024, a făcut primul pas prin anularea tuturor facilităților vamale oferite companiilor transnistrene de către guvernările pro-ruse care au condus Moldova în ultimii 30 de ani. De doi ani, toți importatorii și exportatorii din enclava separatistă își plătesc taxele vamale la Chișinău. Regimul separatist de la Tiraspol a protestat, au mai fost organizate niște „exerciții militare” ca să sperie Chișinăul, dar în cele din urmă s-au conformat.
Între timp, Chișinăul a renunțat totalmente la gazul rusesc și se debranșează de nodul energetic de la Cuciurgan – ultimul buton de șantaj al separatiștilor în raport cu Chișinăul. Linia de 400 kilovolți Isaccea-Vulcănești-Chișinău, care conectează direct sistemul energetic al Moldovei la cel european, este gata și a intrat în fază de testare. Asta înseamnă că Chişinăul ar urma să dea dovadă de mai mult curaj în 2026 în aplicarea măsurilor menite să readucă economic regiunea transnistreană în câmpul constituțional al Republicii Moldova. Este vorba de obligativitatea achitării taxelor fiscale și TVA de către agenții economici din regiunea transnistreană în bugetul de stat al Republicii Moldova, nu în bugetul gestionat de regimul separatist de la Tiraspol. Chișinăul are toate instrumentele necesare în acest sens, inclusiv pentru a impune normalitatea în domeniul bancar din Transnistria (trecerea la leul moldovenesc) – așa-numitul „sistem bancar” separatist fiind dependent de un cont special gestionat de Banca Națională a Moldovei.
De asemenea, Chișinăul, în acord cu Kievul, are pârghii inclusiv în a condiționa, prin măsuri economice, liberalizarea spațiului mediatic din stânga Nistrului. În prezent, populația din Transnistria este lipsită de posibilitatea de a recepționa posturile TV din Republica Moldova, acestea fiind bruiate. După invazia Rusiei asupra Ucrainei, Transnistria s-a pomenit dependentă 100% de internetul asigurat de Chișinău și Kiev. Transnistria reprezintă 11% din teritoriul național al Republicii Moldova.
Ce va face Rusia în Moldova în 2026?
Scrutinele din 2024 și 2025 din Republica Moldova au arătat că sprijinul moldovenilor pentru partidele pro-ruse a scăzut de la 33% în 2021 la 24% în 2025. Așa că Kremlinul schimbă tactica în Moldova. Deja s-au accentuat câteva linii de atac hibrid. Propaganda rusească destinată moldovenilor lucrează la acreditarea narațiunii că UE este „inamic”. Rusia pregătește intervenții menite să alimenteze ostilitatea moldovenilor față de UE, pentru a-i bloca aderarea. Ținta: o parte din alegătorii care, la alegerile parlamentare din 2025, au votat pentru PAS pragmatic (pentru pace), nu ideologic. Pe aceștia, propaganda rusă încearcă să-i convingă acum că Moldova nu va fi atacată doar dacă va fi pro-rusă (ca Belarus). În paralel, Rusia a identificat portavoci în UE care promovează ideea că acceptarea Moldovei în UE ar însemna mai multă insecuritate pentru UE. Se invocă prezența armatei ruse din Transnistria, fără a se preciza că acolo au mai rămas cel mult vreo 35 de ofițeri ruși bătrâni – restul fiind băștinași cu pașapoarte rusești, care au familii la Tiraspol și vor pace.
Pe de altă parte, Kremlinul își schimbă fețele politice vorbitoare în Moldova. L-a retras de pe toate palierele pe fugarul Ilan Șor, după ce toate proiectele lui electorale au eșuat, banii trimiși de Rusia pentru destabilizări, prin rețeaua lui Șor, au fost confiscați, iar liderii săi locali, care nu au reușit să fugă din Moldova, deja fac pușcărie. Nici socialistul Igor Dodon, cercetat pentru trădare de patrie, nu mai este miză, acesta așteptându-și sentința într-un dosar de corupție. În schimb, sunt scoși la înaintare falșii pro-europeni, inclusiv „unioniști/suveraniști”, iar pe stânga se observă startul unei competiții pentru rolul de nouă miză a Rusiei în Moldova.
