Istorie

Dicționar de nume: BĂIEŞU

De la acest sens a provenit cuvântul băieş, însemnând „lucrător, muncitor într-o mină”, „miner”. De la cuvântul baie, cu sensul primar de „scăldat, îmbăiere”, „cadă, vas special de îmbăiat”; feredeu – local public pentru făcut baie, de asemenea s-a format cuvântul băieş, cu sensul „lucrător care serveşte la o baie publică” (rus. банщик). Astfel, cuvântul băieş are două sensuri de la care a putut proveni numele Băieşu, ambele sensuri indicând o îndeletnicire, o ocupaţie. În documentele moldoveneşti şi în cele basarabene, numele Băieşu nu este atestat. Dar, la 1499, într-un document moldovenesc, este atestat numele Băeşescul: Oană Băeşescul din Băeşeşti, dovadă că în acea perioadă deja a existat numele Băeşu (în forma veche, fără -ie), de la care s-a format numirea localităţii Băeşeşti, iar de la aceasta numele Băeşescul.

Azi, în republică, sunt înregistrate numele: Băeşu – o persoană, Băieşu – 47 de persoane, şi de la acestea o serie de forme denaturate: Baeşu – 196 de persoane, Baieşu – patru persoane, Baeş – 228, Baieş – 34, Boeş – 11, Boeşu – 19, Boieş – trei, Boieşu – 14 persoane.
Iată ce înseamnă că numele noastre au fost scrise de persoane străine, care nu ne cunoşteau limba, în general, necărturare şi rău intenţionate.
 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.