De la Braio au apărut formele Brae şi Braia, atestate în hrisoavele slavo-române din sec. al XIV-lea. În documentele slavo-moldoveneşti, la 1399 este atestat Brae (scris şi Braia, Brăescul), boier, martor în sfatul domnesc. La 1610-1619 este atestat Toma Braia (scris şi Brae), comişel, fiul lui Ieremia Braia. La 1620 este atestat Ieremia Brăiescul, pârcălab. Şi în documentele basarabene, la 1651 este atestat Braia din Buciuşca pe Nistru, ţin. Orheiului. La 1671 este atestat Gavril Brăiescul, fiul lui Vasile Brăiescul. La 1701 este atestat Mogâldea, feciorul stolnicului Gavril Brăiescu, iar la 1720 Mogâldea Brăescu, vel medelnicer (mare medelnicer) şi Nicolae Brăescu, postelnic.
De la Braia, cu sufixul de origine slavă -ilă, care indică posesorul unei calităţi prin excelenţă, având în majoritatea cazurilor sens augmentativ, depreciativ, s-a format numele Brăilă, atestat ca prenume în documentele oltene, muntene şi moldovene, precum şi numele oraşului Brăila. În documentele moldoveneşti sunt atestate mai multe persoane cu numele Brăila: Brăila, slugă domnească (1574), Brăila, slugă domnească, fiul lui Cozmat stăpân în Avereşti pe Bârlăzel şi Cobâle (1576), Brăila vinde parte din Cotova pe Căinari (1598) ş.a. De la Brăila (ă), cu suf. -escu, ce indică descendenţa (fiul lui…), s-a format numele Brăiescu, atestat în documentele basarabene: bătrânul Brăiescul din satul Viprova. De la Brăila, cu sufixul augmentativ -oi, s-a format Brăiloiu. De la numele oraşului Brăila, cu suf. -eanu, care indică originea locală, s-a format numele Brăileanu.
Azi, în republică, circulă numele: Braiu, purtat de 27 de persoane, Brăescu – 47 de persoane şi Brăiescu – 111 persoane, Brăilă – 47 de persoane şi Brăila – 17, Brăilescu – două persoane şi Brăileanu – 165 de persoane. Pe parcursul secolelor sunt atestate formele Brăescu şi Brăiescu, Brăila şi Brăilă. Suntem de părere că azi formele adecvate sunt Brăiescu şi Brăilă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
