Istorie

Dicţionar de nume: Furdui

Pentru a înţelege mai lesne evoluţia acestui nume de la origine şi până la forma actuală, vom spune de la bun început că el provine de la numele cetăţii Turda (foto) din Ardeal, iar acesta a provenit dintr-un nume de persoană – Turda, care se întâlneşte des în cronicile şi documentele vechi prin anii 1202-1255: Turda episcopus descendit, în Bihor; Nicolaus Turda; Kadar de genere Turda; qui fuit Turda. Pentru explicarea numelui Turda s-au propus diferite etimologii. Pe lângă cele propuse de cercetătorii unguri, şi-au spus părerile şi cercetătorii români: N. Densusianu, S. Puşcariu, Th. Capidan, N. Iorga şi N. Drăganu. În lucrarea Românii în veacurile IX-XIV pe baza toponimiei şi a onomasticei (Bucureşti, 1933), în Capitolul VII. Românii din Văile Arieşului, Mureşului şi ale Târnavelor, N. Drăganu relatează că în ţin. Turda există vechi urme de organizaţie după „ius valahicum” (după dreptul valah, legea valahă), că documentele pomenesc voievozi, numeroşi cneji şi iobagi români, că „Turda a fost atestată în 1075: „ad castrum, quod vocatur Turda”. Dar încercarea de a explica numele Turda dintr-un străvechi turdă, care ar fi provenit din latinescul turda, femininul lui turd < turdus, -um „sturz”, n-a fost acceptată, din motivul că nu este atestată forma românească turdă. Şi atunci a rămas valabilă o singură explicare – din slavul tvrъdъ < tvъrdina „întăritură, fortăreaţă, cetate”. Evoluţiile fonetice de la tvrъdъ la turd au fost demonstrate pe numele satului Fârdia, forma ungurească Furdia, din Cáraş-Severin. Cercetătorul ungur Pesty relatează că „forma originală a numelui acestui sat a fost Turd. Ea s-a păstrat cu mică schimbare până la sfârşitul sec. XV. La sf. sec. XVI a primit numele Ferde, care a făcut trecerea la Furgie, Furgia şi la actualul Furdia”. Astfel, Furdia îi corespunde lui Turdia. Şi cercetătorii români actuali susţin că localitatea Furdia (Fârdea) era cunoscută în veacurile XVI-XVII „sub numele Ferde = Furdea şi era centrul unui district valahic. Ferde, Thwerd sau Thwrd e Furdia (Fârdea) de astăzi”.

Cercetătorul ungur Pesty susţine că a întâlnit şi numele de persoană Furd, că la 1291, 1293 sunt pomeniţi Paul şi Balaşe, fiii lui Furd. Din Furd, cu sufixul diminutival de origine slavă –ui, a derivat numele Furdui. De la numele de persoană Furdui au apărut numirile de sate Furduieşti şi Furduieni care există şi azi în judeţul Argeş. Aşadar, numele Furdui este de origine slavo-ungară. Pentru numele Furdui au fost propuse şi alte etimologii (din turcă, sârbă, bulgară), dar le-am considerat neconvingătoare.

În documentele moldoveneşti, numele Furdui este atestat de la 1483: Furdui, slugă domnească. Şi la 1506, şi la 1528 este atestat câte un Furdui, slugă domnească. La 1609 este atestat Ion Furdui de la Crasna. La 1617 – Furdui din Drăgoeşti. În Recensământul Moldovei de la 1774, în ţin. Bacău, este atestat Toader Furdui, iar în ţin. Orhei-Lăpuşna Postică Furduiu în Dănceni. Azi, în republică, numele Furdui este purtat de 1214 persoane.

Maria Cosniceanu, 
doctor în filologie 

 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


1 comentariu

  1. Turda e dacic. Vine de la Turdava. Deva

    (Costești – Blidaru)
    (Costești – Cetățuie)
    Acidava > Enoșești.
    Acmonia[1]
    Aedeva, Aedava sau Aedadeba
    Aizis
    Amutrium
    Angustia
    Apoulon > Piatra Craivii, jud. Alba
    Ad Aquas, Aquae sau Hydata[2]
    Arcidava, Argedava sau Argidava > Vărădia, Popești, or. Mihăilești, jud. Giurgiu – capitala lui Burebista
    Arcinna
    Arcobadara
    Arutela
    Banita
    Berzobis > Berzovia
    Buridava > Ocnița, or.Ocnele Mari, jud. Vâlcea
    Buteridava
    Callatis > Mangalia – colonie grecească
    Capidava > Capidava, Constanța
    Carsidava
    Cedonie / Cebonie >
    Comidava / Cumidava > Râșnov
    Danedebai
    Dausdava
    Diacum
    Dierna
    Dinogetia
    Docidava
    Drobeta / Drubetis > Drobeta Turnu Severin
    Frateria
    Genucla
    Gildova sau Gildoba
    Giridava
    Helis
    Itadeba sau Itadava
    Jidava
    Jidova
    Lizisis
    Malva, devenit Romula după curerirea romană
    Marcodava
    Napoca > Cluj-Napoca
    Nentinava > Slobozia
    Paloda > Bârlad
    Patridava
    Patruissa
    Pelendava > Craiova
    Petrodava > Bâtca Doamnei, mun. Piatra Neamț
    Pinum
    Piroboridava
    Pirum
    Polonda / Polondava
    Porolissum > Moigrad, com. Mirșid, jud. Sălaj
    Potaissa sau Patavissa > Turda
    Praetoria Augusta
    Ramidava
    Ranisstorum
    Recidava
    Romboses
    Romula
    Rucconium
    Rusidava
    Sacidava
    Salinae
    Sandava
    Sangidava – se presupune că se află în zona Toplița, județul Harghita
    Sarmizegethusa ton Basileion – Grădiștea de Munte, jud. Hunedoara,capitala lui Decebal
    Setidava sau Susudava
    Singidava
    Sornum
    Sucidava > Corabia -Județul Olt
    Tamasidava > Pâncești, jud. Bacău (eronat, plasată la Răcatău, com. Horgești)
    Tapae
    Tiasum
    Tibiscum
    Tirista
    Triphulum / Trifulon
    Troesmis
    Tsierna sau Dierna
    Ulpianum
    Utidava > Tisești, Târgu Ocna
    Zaldapa
    Zargidava> Brad, com. Negri, jud. Bacău
    Zeugma
    Zimnicea
    Ziridava> Pecica, jud. Arad
    Zisnedeva, Zisnudeva sau Zisnudeba
    Zurobara
    Zusidava> Grădiștea, jud. Brăila – neindentificată

Dă-i un răspuns lui ppn Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *