Numele respectiv a provenit dintr-o poreclă atribuită unei persoane a cărei îndeletnicire era cultivarea acestui soi de ceapă. Numele unguresc, cu formele Hagima şi Hagimă, a fost adus în Moldova de persoane venite din Transilvania. În documentele referitoare la ţin. Orhei-Lăpuşna apare atestat de la 1753 şi este destul de frecvent. La 1753 sunt atestaţi doi fraţi, Ştefan Hagima şi Pavel Hagima, în s. Sămăşcani, ţin. Orhei (SDO, 227), la 1774 – Antohi Hagimă, ruptaş, din satul Crăsnăşeni (RM, II, 409), la 1777 – Leonte Hagimă, Nani Hagimă, Moisăiu Hagimă din ţin. Lăpuşna (MF, X, 56), la 1781 – un Leonte Hagima, răzeş de Măgireşti ot Orhei (SDO, 287), iar la 1816 este atestat un Hagima în moşia Onişcani pe Cula, ţin. Orhei (SDO, 469) ş.a. Astfel, atestările documentare denotă faptul că forma corectă a numelui respectiv este Hagima. Dar, în perioada rusificării, sub influenţa pronunţiei şi scrierii ruseşti, când se pronunţă h, dar se scrie g, şi în numele respectiv iniţiala H a fost înlocuită cu G. Şi fiindcă în rusă nu există africata g, ea a fost înlocuită cu j, iar ă final a fost omis, cum s-a făcut, de regulă, în majoritatea numelor noastre. În urma acestor transformări, înlocuiri de litere, a apărut forma incorectă Gajim. Azi, în republică, sunt înregistrate 241 de persoane cu forma Gajim, 20 de persoane cu forma Hajim şi 5 persoane cu forma Hagim.
Maria Cosniceanu,
doctor în filologie
