Prenumele a devenit frecvent în antroponimia creştină universală prin Apostolul Toma, unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus Hristos, numit Toma Geamănul. Prin creştinism, din greacă, prenumele Thomás a trecut la slavi, care l-au redat prin Tomá în limbile slave de sud (bulgară şi sârbo-croată) şi prin Fomá în cele răsăritene (ucraineană şi rusă).
De la slavă a pătruns la români, mai ales prin surse scrise, căpătând forma Tóma, conform spiritului limbii române. În documentele moldo-române este atestat din sec. al XV-lea cu o bogăţie de forme: Toma (scris uneori şi Thoma), Tomacu, Tomescu, Tomuleţ, Tomşa, formă frecvent atestată în documentele moldoveneşti din sec. al XVI-lea. În celelalte teritorii româneşti, mai ales în Ardeal, sunt atestate şi formele: Tomas, Tomat, Tomeş, Tomici, Tomin, Tomis, Tomiţă, Tomoiu, Tomoilă, Tomoş, Tomuş, Tomuţ, Tomuz, Tomuzea, Tomuzei etc. Printre varietatea de sufixe obişnuite, cunoscute, frecvent folosite, apare şi un sufix antroponimic specific -uz, care se detaşează din unele nume, sensul imprimat acestor derivate fiind deocamdată neclar: Borduz < Bordea, Ciortuz < Ciortea, Condruz < Condreai, Gorduz < Gordea, Gordie, Tomuz < Toma ş.a.
Numele cu forma Tomuz este atestat şi în Moldova. La 1774, în ţin. Hotin, satul Văraticul, sunt înscrişi: Grigoraş Tomuz, Iacob Tomuz, Pascal Tomuz. În ţin. Cernăuţi: Gheorghie Tumuzăiu, Iordache Tomuzăiu (< Tomuz + -ei, sufix diminutival). În ţin. Putna: Vasâle Tomozâlă (< Tomuz + -ilă, sufix augmentativ).
Azi, în republică, cu numele Tomuz sunt înregistrate 438 de persoane, cu numele Tomozei – 24 de persoane.
Maria Cosniceanu, doctor în filologie
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
