Dilema care macină Germania și Italia: Revine Europa la afaceri normale cu Rusia?

Înainte ca Vladimir Putin să invadeze Ucraina, unii dintre cei mai convinși prieteni ai Kremlinului din Europa erau directorii din domeniul energiei, care au făcut lobby pentru o dependență din ce în ce mai mare de gazul rusesc și de aliații lor politici. Acum, au apărut semne că Germania și Italia ar fi gata să reînceapă afacerile normale cu Rusia, după încetarea războiului, din mai multe motive.

Războiul – și distrugerea încă inexplicabilă a celor două conducte Nord Stream care legau Germania direct de Rusia în septembrie anul trecut – au făcut ca ponderea Rusiei în livrările europene de gaz să scadă de la peste 40% la aproximativ 5%, în prezent, potrivit Spectator și Ziare.com.

Cu toate acestea, mulți dintre țarii energetici, industriașii și politicienii europeni visează în continuare să restabilească aprovizionarea cu gaze rusești ieftine – și fac apeluri din ce în ce mai publice pentru revenirea la afacerile ca de obicei. Michael Kretschmer, premierul statului german Saxonia, a cerut recent repararea conductei Nord Stream-1 distrusă.

„Lecția din războiul din Ucraina, la urma urmei, este că ai nevoie de opțiuni” pentru aprovizionarea cu energie, a spus Kretschmer unui interviu de televiziune în martie. Prevenirea deteriorării ulterioare a conductei aruncate în aer a fost „un imperativ al bunului simț”, a spus el, pentru ca aceasta să poată deveni operațională după sfârșitul războiului. „Le datorăm generațiilor viitoare.”

Și săptămâna aceasta, consiliul de administrație al gigantului energetic italian ENEL va vota numirea lui Paolo Scaroni – un aliat veteran al fostului premier pro-Putin Silvio Berlusconi – în funcția de președinte al companiei.

Între 2002 și 2014, în calitate de CEO al ENEL și, mai târziu, al celuilalt gigant energetic al Italiei, ENI, Scaroni a semnat contracte uriașe cu Gazprom din Rusia, ceea ce a făcut ca Italia să fie la fel de dependentă de Rusia ca vecinul lor din nord, Germania.

În urma invaziei Ucrainei de către Putin, Scaroni s-a opus public sancțiunilor împotriva Rusiei și a susținut că Italia are nevoie de gaz rusesc pentru cel puțin încă un deceniu.

Germania se uită după gazul rusesc ieftin

„Grupul celor care susțin „afacerile ca normalitate” condus de [fostul cancelar german Gerhard] Schroder și Scaroni va forța pentru încheierea de acorduri privind fluxurile de gaze cu Moscova,” spune Alan Riley, membru la Centrul pentru energie global al Consiliului Atlantic.

”Europa s-a săturat de războiul ruso-ucrainean, iarna viitoare este rece, China importă mai mult gaz natural lichefiat (GNL) și prețurile gazelor naturale cresc pe tot continentul.”

Trei factori fac ca eventuala revenire a Gazprom în Europa să fie mai probabilă: prețul volatil și oferta redusă de GNL, care în prezent umple golul lăsat de distrugerea conductelor Nord Stream; dependența sistemică a industriei europene de energie ieftină; și închiderea centralelor nucleare de către politicieni germani și italieni care au grijă de mediu fără a investi în infrastructura de energie regenerabilă pentru a compensa.

Sfârșitul gazului ieftin Gazprom „pune sub semnul întrebării viabilitatea economiei germane”, spune Ben Aris de la BNE Intellinews, un analist strategic din Berlin. În luna mai anul trecut, economia germană a înregistrat un deficit comercial pentru prima dată în 30 de ani, iar gigantul chimic BASF a fost nevoit să închidă peste 100 de fabrici din cauza creșterii prețurilor la energie.

„Dacă sursa prosperității Germaniei dispare, efectele unei Germanii care înregistrează pierderi se vor răspândi în toate economiile europene”, spune Aris. Deși prețurile cu ridicata ale gazelor în Europa sunt în prezent din nou la nivelurile de dinainte de război – după ce au crescut de aproape 20 de ori în vara anului 2022 – prețul global al GNL este programat să crească din nou pe măsură ce cererea chineză crește.

Dar, cu oboseala de război care se instalează în rândul alegătorilor europeni și lobby-urile puternice ale industriei care fac eforturi pentru întoarcerea gazului ieftin, alegerea de către ENEL a unui președinte pro-Putin este probabil primul dintre mai mulți pași mici către o eventuală normalizare postbelică a afacerilor cu Kremlinul.