– Dle Cenușă, Partidul Democrat propune un proiect grandios de construire a unei arene sportive imense, care ar costa circa 30-50 de milioane de euro. Cât de necesară este construirea arenei de la Stăuceni, în timp ce oamenii încearcă cu greu să supraviețuiască de la un salariu la altul?
– Este evident că proiectele, care valorează mulți bani într-o țară săracă, sunt văzute ca un lux inutil, pentru cei împovărați. Democrații au decis să lanseze asemenea proiecte ca să iasă în evidență. Aici putem face o paralelă și cu Rusia, unde circa 20 mln de cetățeni ruși trăiesc sub limita acceptabilă a sărăciei, iar Rusia totodată investește în industria militară sau tot felul de proiecte, cum ar fi stadioane pentru jocuri internaționale.

– Este vreo legătură între toate aceste proiecte și anul electoral?
– Evident, democrații vor să facă ceva, ce alte guverne nu au făcut, să lase cumva o moștenire, prin care să demonstreze că ei sunt capabili să aducă asemenea investiții. E un proiect organizat într-un context electoral și scopul lor este de a uimi prin capacitatea de a organiza un asemenea proiect, pentru că în R. Moldova proiectele mari nu sunt duse până la capăt.

„Dodon depășește limitele acceptabile”

– Până acum avem peste 100 de localități care au semnat Declarația de Unire cu România, iar în ciuda acestui fapt Igor Dodon continuă să atace promotorii mesajului unionist. Au apărut și panouri publicitare, care conțin inscripții împotriva unioniștilor. Ce dorește, de fapt, să transmită șeful statului în acest mod?
– Termenul de integritate, demnitate și altele nu sunt întotdeauna aplicabile în R. Moldova, în special, în raport cu persoanele cu funcții înalte în stat. Aici ne referim la președintele țării, care deseori își permite declarații și atacuri, care nu sunt corespunzătoare funcției și competențelor, pe care le are, având în vedere că el trebuie să reprezinte toată țara și populația, și nu grupuri preferate în cadrul societății. Atitudinea lui față de unionism este explicată prin diferențele de opinii privind existența statalității R. Moldova. Ca politician, Igor Dodon își îndeplinește ,,tema de acasă” cu viziuni „moldoveniste”, acestea făcând parte din agenda lui politică. Doar că el confundă ceea ce era până a deveni președinte (n.red. lider PSRM) și ce este acum, președinte de țară. El depășește cu mult limitele acceptabile, inclusiv ale unei retorici dure, tăioase vizavi de niște subiecte de securitate națională. Președintele alege să atace unionismul din raționamente pur politice, iar pe lângă asta și electorale.

– De ce oare a umplut orașul cu mesaje denigratoare în adresa unioniștilor?
– E o modalitate de a-și promova punctul de vedere care este dușmănos față de populație, dar noi avem sondaje care spun că circa 20% din populație își doresc reunificarea cu România. Cred că este destul de riscant să formulezi asemenea mesaje, când cetățenii, pe care îi reprezinți, au un alt punct de vedere.

„Problema majoră este slăbirea instituțiilor democratice”

– Vedem că situația în care se află R. Moldova acum nu este una tocmai bună. Care este în viziunea dvs. pericolul major pentru cetățeni?
– Pe lângă corupție, mai sunt și vulnerabilitățile din sectorul energetic, nesoluționarea conflictului transnistrean, tot ceea ce se întâmplă pe teritoriul regiunii separatiste și nu poate fi nicidecum controlat, nici supravegheat de autoritățile de la Chișinău. Problema majoră este slăbirea instituțiilor democratice. Aici mă refer la Parlament, Guvern, Președinție, la instituția alegerilor, la modul cum corupția politică diminuează atașamentul cetățenilor față de Constituție, față de instituțiile reprezentative. Când cetățeanul nu mai are încredere în stat, atunci statul este în pericol. Conexiunea dintre stat și cetățeni slăbește din cauza indiferenței politicienilor și a egoismului pe care îl demonstrează ei.

– Și care este soluția?
– Principalul lucru, care trebuie făcut, este reînnoirea clasei politice, dar nu există la noi o posibilitate ca oamenii simpli să ajungă în politică după merite. Mai mult decât atât, există o frică a oamenilor buni și integri de a se implica în politică. Politicienii trebuie taxați, iar politica trebuie îmbunătățită și lucrul ăsta îl pot face doar cetățenii.

„Lupta împotriva propagandei rusești este o necesitate electorală”

– Ultimele rapoarte demonstrează că la unele posturi TV încă se face propagandă. Chiar dacă parlamentarii moldoveni au votat așa-numita lege „antipropagandă”, spălarea de creieri nu a fost eliminată. Ce-ar trebui de întreprins ca oamenii să fie informați corect?
– Sunt necesare măsuri restrictive legate de războiul informațional aplicat de către alte țări, de către actorii externi și aici mă refer, în primul rând, la Rusia. Aceste măsuri nu trebuie să fie politizate. Când există un asemenea risc, trebuie întreprinse acțiuni care ar restricționa accesul la informații din țara respectivă în spațiul mediatic de la noi. S-a vorbit despre această propagandă, doar că măsurile reale au fost luate în 2017, de către o guvernare care este compusă dintr-un partid, al cărui lider beneficiază de un post TV, pe care, în continuare, îl retransmite. Aici este o incoerență în ceea ce guvernarea își propune și ceea ce face de fapt. Propunerile, care ar soluția problema dezinformării străine în R. Moldova, ține de Consiliul Coordonator al Audiovizualului, care, din păcate, este slab echipat și uneori reacționează după ce politicul dă ordine. Asta creează senzația că lupta împotriva propagandei rusești este o necesitate electorală și nu o necesitate obiectivă.

– Dar ce facem cu propaganda internă?
– Combaterea a tot felul de propagandă ar fi o soluție și aici mă refer la faptul că socialiștii, democrații și alții folosesc mesaje distorsionate pentru a manipula opinia publică. Acest lucru este o realitate și nu ne putem ascunde de ea. La fel cum este abordată dezinformarea externă așa trebuie să fie tratată și dezinformarea internă. Mai mult decât atât, trebuie de atras atenția la consolidarea instituțiilor mediatice independente și a jurnalismului de calitate.

„Silvia Radu a fost depășită de problemele municipiului Chișinău”

– Într-o postare pe pagina de Facebook ați menționat că ,,Silvia Radu a jucat doar un rol temporar la Primăria Chișinău, iar toate aranjamentele din jurul numirii sale au adus multă neîncredere în forțele ei din partea cetățenilor și că șansele ei în fața socialiștilor sunt mici”. Înseamnă asta că Silvia Radu are puține șanse la alegerile locale din luna mai?
– Silvia Radu a fost importantă pentru democrați în situația în care Dorin Chirtoacă și dosarele de corupție erau exploatate la maximum în spațiul public. În acel moment, evident trebuia de creat acea discrepanță dintre ceea ce s-a întâmplat în ultimele luni de mandat activ al lui Chirtoacă și ceea ce a putut să facă Silvia Radu, cu ajutorul Guvernului. Multe activități făcute de ea au fost susținute de Guvern. Eu sunt sigur că Partidul Democrat a făcut evaluările necesare și a înțeles că impactul pozitiv în percepția publică vizavi de Silvia Radu nu a fost suficient pentru a miza pe ea la alegerile municipale. Silvia Radu ar putea avea un rol în viitor, să intre în politica ,,mai mare”, dar la moment, ea a fost depășită de problemele municipiului Chișinău, chiar dacă a încercat să depună anumite eforturi.

„Cel mai imprevizibil scenariu este o coaliție între democrați și socialiști”

– Cât de mult vor influența alegerile locale rezultatele scrutinului parlamentar de la sfârșitul acestui an?
– Victoria socialiștilor va fi folosită pentru a exploata frica cetățenilor și pentru a perpetua această idee că dacă nu vom fi uniți, atunci socialiștii vor câștiga și la alegerile parlamentare, așa ca și la alegerile municipale. Partidul Democrat nu trebuie să-i susțină pe socialiști, deoarece ei au deja suficiente argumente și resurse pentru a-și promova propria candidatură, pentru ei contează ca să se poziționeze împotriva lui Năstase, chiar dacă el nu va vrea.

– Într-o analiză recentă ați declarat că ,,alegerile parlamentare din 2018 sunt printre cele mai imprevizibile scrutine din ultimul deceniu”. La ce v-ați referit?
– Problema imprevizibilității este generată de schimbarea sistemului electoral. Când am avut sistemul proporțional, bazat pe liste de partid, noi știam foarte clar că sondajele reflectă cumva realitatea și puteam face anumite scenarii. Acum, prin introducerea votului mixt în 51 de circumscripții uninominale, acest lucru este imposibil. Cel mai imprevizibil scenariu la moment este o coaliție între democrați și socialiști. Socialiștii pentru că nu știm cum vor explica ei rușilor crearea unui parteneriat politic cu democrații, care au lovit mai mult de un an în Rusia, iar pentru democrați asocierea cu socialiștii ar putea cumva să deranjeze pe unii votanți.

Veronica Purice, stagiară