Directorii instituțiilor ne-au asigurat că una din misiunile lor este cultivarea vorbirii corecte a limbii române în rândul elevilor la toate orele de studiu.
Rodica Guțu, directorul LT „George Coșbuc”, Bălți
.jpg)
Indiscutabil, susțin această campanie pentru că sunt și profesoară de limbă română. Sunt cea care propagă în instituție disciplina în cauză. În liceul nostru nivelul de cunoaștere a limbii este bun, dar la nivel de municipiu este nesatisfăcător.
Galina Cărăuș, directorul Liceului „Dante Alighieri”, Chișinău
Noi susținem campania TIMPUL. Am discutat pe tema asta cu profesorii liceului. Noi deja am făcut o campanie similară în cadrul instituției. Îndemnăm și rudele să vorbească corect. Noi suntem acei patrioți care am ținut întotdeauna la limba română.
Eleonora Goncear, directorul Liceului „Iulia Hașdeu”, Chișinău
E indiscutabil că vorbim limba română. E un adevăr care a fost demonstrat și științific, și legal, prin hotărârea Curții Constituționale. Nu mai poate fi vorba de o altfel de limbă. Cred că aici nu mai este niciun dubiu. În societate întotdeauna vor fi păreri împărțite în funcție de educația pe care au primit-o oamenii după 1940. Îmi pare că acum lumea privește altfel lucrurile. Ar fi greșit să spunem că generația tânără nu este interesată să vorbească corect limba română, dar sunt și indivizi care nu vor să cunoască mai multe și rămân la nivelul vorbirii de bucătărie.
Leonid Amoașii, directorul LT „Mihai Eminescu”, Bălți
Eu am să vă spun două lucruri pe care niciodată nu le-am pus la îndoială: eu sunt român și vorbesc limba română. Sunt român de jure și de facto. Fiind directorul unui liceu național ar fi o greșeală foarte mare din partea mea, chiar dacă nu aș avea aceste concepții, să afirm că sunt moldovean și vorbesc moldovenește. Nu e normal. Eu predau unor copii care trebuie să știe de unde vin. Și postul mă obligă. Al treilea moment e că eu sunt orheian, dintr-o regiune unde au trăit români adevărați.
Elena Godovaniuc, directorul Liceului Teoretic din satul Brăviceni, raionul Călărași
În primul rând, sunt profesoară de limba română. Ceea ce facem la ore e să-i învățăm pe elevi să vorbească corect și să știe că limba este română și din punct de vedere științific, și din punct de vedere politic. Cred că este o campanie bună, pentru că cetățenii trebuie să aibă și o poziție civică. Chestiunea limbii este o problemă a identității naționale și cred că o să persiste mult timp, dar dacă cineva vorbește despre asta, deja e bine.
Mediul are o influență foarte mare asupra limbii. Elevul vorbește într-un fel la ore, și altfel el vorbește în afara orelor. Chiar am planificat o evaluare tematică luna aceasta „Dezvoltarea competențelor verbale la elevi”. Vrem ca la toate disciplinele profesorii să vorbească corect și lucrul acesta să-l ceară și de la elevi, pentru că am observat că nu este tot timpul așa.
Rica Cernat, directorul LT „Alexei Mateevici”, satul Zaim, raionul Căușeni
Suntem români din talpă. Avem tradițiile noastre. Nu avem o altă limbă, decât limba română, nu poate fi așa-zisa limba moldovenească sau limba transnistreană. E limba română pe care o avem de la strămoși. Suntem aproape de Transnistria, dar nu putem să afirmăm că moldovenii de acolo vorbesc o altă limbă. Sunt desigur niște regionalisme, dar practic, este aceeași limbă română. Copiii noștri se străduiesc să o vorbească curat, dar unii mai folosesc rusisme.
Mitrofan Dionisie, directorul LT „Petru Rareș”, Soroca
Eu cred că un director de liceu nu poate să spună că el nu vorbește românește. Noi trăim în Republica Moldova, suntem moldoveni, dar vorbim românește. Eu cred că toată lumea înțelege lucrul acesta și campania dvs. e binevenită. Corpul didactic cultivă o vorbire corectă, ne străduim să lichidăm cuvintele rusești pe care le foloseam în vocabularul nostru înainte. Asta o altoim și la copii. Altfel, unde ajungem? Eu sunt profesor de fizică, dar pe parcursul orelor, ne străduim să vorbim românește, să arătăm un exemplu și pentru tânăra generație, ei de la noi învață, de la părinți.
Aliona Caduc, directorul LT „Grigore Vieru”, Briceni
Susținem campania pentru că noi tot suntem români basarabeni. Cred că sunt divergențe între generațiile tinere și cele care au făcut studii și au învățat „limba moldovenească”. Cred că asta e divergența cea mai mare, pentru că nu au informația corectă din punct de vedere științific. Din păcate, toți încearcă să se dea cu părerea numai nu specialiștii. Politicienii, în loc să ia măsuri de ridicare a economiei, discută problema limbii. Ar fi bine ca populația să fie informată de către oamenii de știință în vederea cunoașterii ce limbă vorbim, să nu se axeze doar pe cronicele lui Grigore Ureche, care a scris, bunăoară că limba noastră este moldovenească, dar să se mai gândească și la diaconul Coresi și la alți cărturari ai perioadei de literatură veche care au ținut și au promovat limba română.
Campania trebuie promovată, și noi de exemplu, în cadrul liceului nostru, avem lecții și discutăm cu copiii despre limba română. Prin intermediul cunoștințelor pe care le capătă, și a meselor rotunde pe care le desfășurăm încearcă să convingă și ei părinții acasă că vorbim limba română și nu moldovenească. Susținem campania dvs., numai că mă tem să fim prea puțini care promovăm adevărata valoare a limbii române și suntem prea puțin ascultați.
