Din cele aproximativ 244 de milioane de lei pe care instanțele au dispus să fie recuperate de la 23 de membri ai rețelei lui Ilan Șor, condamnați definitiv, doar circa 12,5 milioane de lei au ajuns până la sfârșitul lunii august la bugetul de stat. Suma reprezintă aproximativ 5% din prejudiciul total stabilit în aceste dosare.
Cea mai mare parte a banilor recuperați într-un singur caz provine din dosarul fostului bodyguard al lui Ilan Șor, Leonid Vaca, condamnat definitiv pentru finanțarea ilegală a partidului „Șansă”, formațiune asociată fostului partid „Șor”, declarat neconstituțional în 2023, transmite europalibera.org.
Milioane confiscate dintr-un apartament conspirativ
În martie 2024, oamenii legii l-au surprins pe Vaca în timp ce primea de la Valeriu Racu, considerat curier al rețelei, un pachet în care se aflau 613.500 de lei.
Anchetatorii au stabilit că banii urmau să fie depozitați într-un apartament din sectorul Botanica al Capitalei, unde se mai aflau aproximativ 4,57 milioane de lei.
Potrivit procurorilor, banii urmau să fie repartizați în plicuri inscripționate cu mesajul „Din tot sufletul! Cu deosebit respect, Ilan Șor” și distribuiți persoanelor care prestau servicii pentru partidul „Șansă”.
Valeriu Racu și-a recunoscut vina și a devenit prima persoană condamnată în Republica Moldova pentru finanțarea ilegală a partidelor politice. Acesta a primit o amendă de 45.000 de lei, iar banii ridicați au fost confiscați.
Leonid Vaca a fost condamnat definitiv, în martie 2026, la cinci ani de închisoare, însă a părăsit țara și este dat în căutare.
Serviciul Fiscal de Stat a precizat că cele aproximativ 4,6 milioane de lei ridicate în dosarul Vaca/Racu au fost transferate la buget după pronunțarea hotărârilor definitive.
Circa 12,5 milioane recuperate din 244 de milioane
Pe lângă suma din acest dosar, Fiscul a încasat aproape un milion de lei în urma executării altor patru sentințe. Astfel, prin intermediul SFS au ajuns la buget aproximativ 5,5 milioane de lei.
Alte circa șapte milioane de lei provin din bunurile puse sub sechestru de Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI).
În această categorie intră și 30.000 de dolari, echivalentul a peste 505.000 de lei, pe care fosta deputată Irina Lozovan și soțul său, Pavel Gîrleanu, i-ar fi oferit primarului orașului Ocnița pentru ca acesta să părăsească Partidul Socialiștilor și să treacă la Partidul „Renaștere”.
Lozovan și Gîrleanu au fost condamnați definitiv la șase și, respectiv, cinci ani de închisoare, însă ambii au părăsit Republica Moldova.
Jurnaliștii explică că 17 dintre cei 40 de membri ai rețelei lui Șor judecați în Republica Moldova pentru finanțarea ilegală a partidelor au fugit din țară înainte de condamnare. Doar cinci dintre persoanele condamnate au ajuns să-și execute efectiv pedeapsa în penitenciar.
Amploarea cauzelor care vizează persoane afiliate fostului partid „Șor” este mult mai mare.
Din 2019 și până în prezent, Procuratura Generală a instrumentat 93 de cauze penale privind coruperea electorală, finanțarea ilegală a partidelor și alte infracțiuni conexe atribuite persoanelor afiliate fostei formațiuni.
Dintre acestea, 54 de cauze, în care figurează 66 de persoane, au ajuns în instanță. Printre inculpați se numără foști sau actuali aleși și persoane care au deținut funcții de conducere în structurile teritoriale ale partidului.
În 34 de cauze, care vizează 41 de persoane, au fost deja pronunțate sentințe de condamnare, unele definitive, altele nu. Instanțele au dispus în aceste dosare confiscarea a peste 326 de milioane de lei.
Alte 17 dosare se află în continuare la etapa urmăririi penale.
Problema recuperării banilor proveniți din infracțiuni nu se limitează la dosarele asociate rețelei lui Șor.
ARBI a comunicat că, în ultimii cinci ani, a aplicat sechestre în valoare de aproximativ 30 de milioane de lei în cauze privind finanțarea ilegală a partidelor și fraudele electorale. Cifra include toate dosarele de acest tip, nu doar cele care vizează persoane afiliate lui Șor.
Un audit al Curții de Conturi pentru perioada 2023-2025 a scos la iveală probleme majore în întregul mecanism de recuperare a bunurilor provenite din infracțiuni. Potrivit raportului, în ultimii opt ani, doar 0,6% din valoarea bunurilor puse sub sechestru de ARBI a ajuns efectiv la buget.
Procesul presupune implicarea mai multor instituții. Polițiștii și procurorii identifică bunurile și banii proveniți din infracțiuni, ARBI aplică sechestre, instanțele dispun confiscarea, iar Serviciul Fiscal de Stat este responsabil de gestionarea și valorificarea bunurilor confiscate.
Din iunie 2025, executarea hotărârilor privind confiscarea specială și extinsă a trecut integral în competența SFS.
Curtea de Conturi a constatat însă că sistemul continuă să fie afectat de legislație învechită și de probleme ale sistemelor informaționale utilizate de instituțiile responsabile.
Un exemplu este situația a 404 acte executorii emise în perioada 2010-2025. Acestea vizau prejudicii de aproximativ 567,5 milioane de lei, însă numai 17 milioane de lei au fost recuperate și transferate la buget.
Auditul a mai constatat că bunuri confiscate evaluate la 61,5 milioane de lei au fost vândute de Fisc după reduceri de până la 80%. În final, statul a obținut din acestea numai 11,8 milioane de lei.
Curtea de Conturi a formulat 18 recomandări pentru îmbunătățirea mecanismului, majoritatea fiind adresate Serviciului Fiscal de Stat.
SFS susține că lucrează la schimbarea sistemului. Directorul adjunct al instituției, Sergiu Arhirii, declara în luna mai, în cadrul audierilor parlamentare, că până la sfârșitul anului 2026 urmează să devină funcțională o platformă online prin intermediul căreia vor fi comercializate bunurile confiscate.
Totodată, Fiscul a preluat titlurile executorii privind confiscările speciale și extinse emise în perioada 2010-2025 și încearcă să pună în executare documentele care anterior se aflau în gestiunea executorilor judecătorești.
