DOC. Cum firma Șefei Corpului de control al prim-ministrei a ajuns să monteze panouri fotovoltanice la Combinatul de Vinuri Cricova, deținut de stat

„Neomatrix” SRL, o companie cunoscută pentru activitatea sa în domeniul tehnicii de calcul, afiliată Vioreliei Lazăr, care până în luna octombrie curent a condus Corpul de control al prim-ministrei, a livrat și a montat, în primăvara acestui an, panouri fotovoltaice la Combinatul de Vinuri Cricova, societate pe acțiuni deținută de stat. Compania se pregătește să participe acum la licitații organizate de instituțiile statului care mizează pe obținerea independenței energetice, politică promovată în ultimul an chiar de către Guvern, scrie Zdg.md.

Contractul cu Vinăria Cricova a fost semnat în lipsa unui anunț sau a unei licitații publice, pentru că întreprinderile cu capital public NU contractează bunuri, servicii sau lucrări prin intermediul sistemului de achiziții publice. 

„Ea fiind în funcția dată, cunoaște foarte multă lume și poate sau nu poate vorbi cu diferiți, dar eu nu cunosc dacă direct a influențat, sau nu”, zice Mircea Ciobanu, administratorul și actualul beneficiar efectiv al companiei „Neomatrix”, care este și fratele Vioreliei Lazăr. „Dumneaei nu a influențat cu nimic această licitație, doar din considerent economic a fost selectată această firmă”, afirmă Sorin Maslo, directorul interimar al Vinăriei Cricova. Experții recomandă autorităților transparentizarea licitațiilor organizate de către întreprinderile statului.

Octombrie 2019: „Dna Lazăr va renunța la toate interesele private în conformitate cu buchia legii”

Compania „Neomatrix” SRL a fost fondată în august 2001 de către Mircea Ciobanu (40%), Artur Grin (40%) și Viorelia Ceban (20%), care preia și funcția de administratoare. Ulterior, după căsătoria cu Radu Lazăr, Viorelia Ceban devine Viorelia Lazăr. În 2012, ea cumpără de la asociații ei câte 7% din capitalul social, astfel că ajunge să dețină 34% din compania care gestiona magazinele „Matrix”, care comercializau, în special, calculatoare și accesorii. În martie 2015, cota Vioreliei Lazăr ajunge la 51% după ce Artur Grin și-a vândut partea sa din afacere, astfel că „Neomatrix” SRL ajunge să fie deținută de Mircea Ciobanu (49%) și Viorelia Lazăr (51%). 

În noiembrie 2019, administratorul companiei se schimbă, iar Viorelia Lazăr este înlocuită cu Mircea Ciobanu. Schimbarea a survenit la aproape o lună după ce Viorelia Lazăr a fost cooptată de Natalia Gavrilița, pe atunci ministra Finanțelor, în funcția de secretar de stat la Ministerul Finanțelor (MF). 

„În ultimii 17 ani a fost fondatorul și conducătorul întreprinderii „Neomatrix”, care a participat la foarte multe procese de achiziții publice și am considerat că este foarte important ca anume cineva care a participat de partea antreprenorilor să vină la minister și să dezvolte sistemul de achiziții electronice. Dumneaei va gestiona de asemenea și proiecte europene, care vin să ne ajute în transparentizarea achizițiilor publice și eficientizarea utilizării banului public”, argumenta Gavrilița numirea Vioreliei Lazăr la minister, completată de Maia Sandu, pe atunci prim-ministră, care spunea că „pe noi ne interesează în primul rând ca statul să cumpere cele mai bune servicii și bunuri la prețurile cele mai potrivite, cele mai mici”. 

„Dna prim-ministră, de asemenea, vreau să menționez că dna Lazăr va renunța la toate interesele private în conformitate cu buchia legii”, preciza Natalia Gavrilița. Viorelia Lazăr a fost secretară de stat la MF doar o lună de zile. La 19 noiembrie 2019, după demiterea Guvernului Sandu și instalarea Guvernului Chicu, ea și-a dat demisia din funcție. 

August 2021: Viorelia Lazăr devine șefa Corpului de control al prim-ministrei

În august 2021, Natalia Gavrilița a fost instalată în funcția de prim-ministră a R. Moldova, după ce, o lună mai devreme, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a câștigat alegerile parlamentare. La 12 august 2021, peste șase zile după ce Guvernul Gavrilița a depus jurământul, Viorelia Lazăr a fost cooptată de Natalia Gavrilița în funcția de șefă a Corpului de control al prim-ministrului. 

Corpul de control al prim-ministrului este o structură fără statut juridic, organizată în cadrul Cancelariei de Stat, care se subordonează direct prim-ministrului. Șeful Corpului de control este numit şi eliberat din funcţie de prim-ministru. 

„„Corpul de control al prim-ministrului efectuează controlul realizării de către Cancelaria de Stat, ministere, alte autorităţi administrative centrale şi structuri organizaţionale din sfera lor de competenţă a atribuţiilor prevăzute de cadrul normativ şi a sarcinilor stabilite în actele Guvernului, în programul de activitate al Guvernului şi în alte documente de politici publice, precum şi în indicaţiile prim-ministrului”, se menționează în regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Cancelariei de Stat.

Fiind șefa Corpului de control al prim-ministrului, Viorelia Lazăr a ajuns să fie desemnată în Consiliul de Administrație al mai multor întreprinderi de stat sau societăți pe acțiuni unde statul este acționar: Calea Ferată din Moldova, Termoelectrica, Tracom sau Franzeluța. 

Aprilie 2022: Firma șefei Corpului de control instalează panouri fotovoltaice la Vinăria Cricova 

„Neomatrix” SRL este compania care deține magazinul de calculatoare și tehnică digitală Matrix, unul dintre primele magazine mari din domeniu deschise pe piața din R. Moldova. La finele anului 2016, firma a lansat internet magazinul matrix.md, care, la fel, comercializează produse digitale. 

În 2022, în plină criză energetică, firma a încercat o altă piață, populară în această perioadă, promovată inclusiv la nivel de Guvern: cea a energiei regenerabile, deși pe site-ul companiei nu există informații că firma ar presta astfel de servicii. Primul pas a fost făcut în colaborare cu o societate pe acțiuni deținută de stat: Combinatul de Vinuri „Cricova” SA, care aparține, în proporție de 100%, Agenției Proprietății Publice (APP), la rându-i, subordonată Guvernului R. Moldova. 

La 4 aprilie 2022, Combinatul de Vinuri „Cricova” SA a semnat un „contract de achiziții și antrepriză” cu firma „Neomatrix” SRL care prevedea realizarea lucrărilor de „instalare a unui sistem fotovoltaic cu capacitate instalată a modulelor fotovoltaice de 141.7 kW în baza panourilor fotovoltaice a liderului mondial TRINA 545 Bt Mono TSM-De 19, două invertoare Huawei SUN 2000-60KTL – M0 și structura metalică pe acoperișurile a două clădiri care aparțin beneficiarului”. 

Cu alte cuvinte, compania „Neomatrix” a fost selectată pentru a instala panouri fotovoltaice pe acoperișul clădirilor Vinăriei Cricova. Panoul fotovoltaic prelevează radiația solară și o transformă în energie electrică. Celulele sale fotovoltaice captează energia și o convertesc în electricitate. 

Contractul, în valoare de 1,497 milioane de lei, are și clauză de confidențialitate

Conform informațiilor din acel contract, intrat în posesia ZdG, compania urma să presteze „servicii de cablare tensiune 380V și curent continuu, precum și livrarea și instalarea panourilor fotovoltaice cu structurile metalice de suport precum și invertoarele conform planurilor tehnice și designului aprobate și furnizate de către beneficiar. Prețul total estimat al sistemului fotovoltaic este de 1,497 milioane de lei fără TVA, inclusiv costul și valoarea lucrărilor de montare, instalare și reglare a sistemului fotovoltaic”, este menționat în contract. 

„Furnizorul va conlucra cu beneficiarul și cu AIPA (Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură) cu scopul de a pregăti, după darea în exploatare a sistemului fotovoltaic, tot pachetul de documente necesar pentru aplicarea la compensarea din partea AIPA către beneficiar a 50% din suma achitată pentru panouri fotovoltaice, accesorii destinate pentru instalarea panourilor fotovoltaice și invertoare”, se spune în contract. Acesta prevede și o clauză de confidențialitate care vizează „informațiile de orice natură – financiară, tehnică, artistică, orice alte informații care reprezintă importanță pentru poziția de piață…”, iar partea care încalcă obligația de confidențialitate „are obligația de a achita celeilalte părți o sumă egală cu valoarea contractului, dacă nu se dovedește crearea unui prejudiciu mai mare”.

Mai 2022: Vinăria Cricova anunță că are panouri fotovoltaice, dar nu spune cine le-a instalat

Contractul a fost semnat de Sorin Maslo, directorul general interimar al Combinatului de Vinuri „Cricova” SA și Mircea Ciobanu, administratorul companiei „Neomatrix” SRL. La 30 mai 2022, la aproape două luni de la semnarea acelui contract, pe pagina de facebook a vinăriei s-a anunțat despre instalarea panourilor fotovoltaice. 

„Progresul tehnologic oferă tot mai multe soluții pentru eficientizarea activității și utilizarea rezonabilă a resurselor materiale și financiare ale unei companii. Un exemplu elocvent implementat în cadrul Combinatului de Vinuri CRICOVA sunt panourile fotovoltaice instalate recent. În condițiile în care aproape toate resursele planetei scad semnificativ, atenția tuturor se mută în direcția alternativelor regenerabile, iar această investiție este mai mult decît profitabilă. Cu ajutorul acestui sistem, care va furniza anual minim 170 MWh, vom reduce factura pentru energia electrică cu aproximativ 50%. Panourile instalate sunt de calitate foarte înaltă și vor servi peste 30 ani, sunt foarte ușor de întreținut și vor contribui la reducerea emisiilor de CO2.” 

Întreprinderea de stat nu anunța, în acel mesaj, cât a costat acest serviciu și nici compania care l-a furnizat. Totodată, pe site-ul Vinăriei Cricova nu am găsit nicio informație despre o eventuală licitație care să preceadă semnarea contractului cu firma „Neomatrix” SRL și nici măcar un anunț prin care să fie adus la cunoștință faptul că acest combinat dorește instalarea panourilor fotovoltaice. 

Întreprinderile de stat și societățile pe acțiuni deținute de stat NU fac achiziții publice transparente

Combinatul de Vinuri Cricova, la fel ca majoritatea societăților pe acțiuni sau întreprinderilor deținute de stat, nu contractează bunuri, servicii sau lucrări prin intermediul sistemului de achiziții publice. Juristul Viorel Pîrvan de la IDIS „Viitorul” spune că lipsa de transparență în procesul de achiziții efectuate de întreprinderile de stat se datorează în primul rând cadrului legal neuniform. Legea privind achizițiile publice lasă loc de interpretări, or potrivit ei, întreprinderile cu capital public nu sunt considerate entități contractante și nu au obligația să desfășoare procedurile de achiziție conform legislației privind achizițiile publice.

Un raport de monitorizare din 2020 realizat de IDIS „Viitorul” demonstra că lipsa de transparență în procesul de achiziție, atât la etapa de planificare, dar mai ales la etapa de executare a contractelor de achiziții, comportă un șir de riscuri de corupție în procesul de achiziție: riscul dezinformării operatorilor economici; favorizarea unor operatori economici; executare necorespunzătoare a obligaţiilor de către membrii grupului de lucru; conflicte de interese; coruperea membrilor grupului de lucru; executarea necalitativă a contractelor; promovarea unor interese personale ori interese de grup şi tăinuirea acestora.

Încă acum cinci ani, și un raport al Centrului Național Anticorupție (CNA) de evaluare a riscurilor de corupţie în activitatea întreprinderilor municipale şi a societăţilor comerciale în care AAPL deţin cotă-parte sublinia că „nerespectarea cadrului normativ, precum şi neasigurarea controlului intern pe acest segment, generează afectarea eficienţei şi eficacităţii utilizării mijloacelor financiare ale întreprinderilor, precum şi materializarea riscului de delapidare a activelor entităţii”.

ZdG a scris anterior despre licitații cu interese și la alte întreprinderi ale statului. În 2015 deconspiram cum prietenii şi partenerii de afaceri ai lui Vitalie Iurcu, şeful de atunci al Moldtelecom, câştigau, prin intermediul unui grup de firme, licitaţii de milioane de lei, organizate de societatea pe acţiuni deţinută de stat. Conducerea Moldtelecom încerca, însă, secretizarea acestui fapt şi a evitat să ne ofere informaţii la acest subiect, neglijând Legea cu privire la accesul la informaţie.

O hotărâre de Guvern din 2020 care nu a rezolvat problema până la capăt

În iunie 2020, Guvernul Chicu a aprobat Regulamentul privind achiziționarea bunurilor, lucrărilor și serviciilor la întreprinderea de stat. Această hotărâre de Guvern însă nu obligă întreprinderile de stat să organizeze procesele de achiziție în conformitate cu Legea privind achizițiile publice. În plus, acesta nu reglementează achizițiile desfășurate de societățile pe acțiuni cu capital integral sau majoritar de stat, așa cum este, de exemplu, Combinatul de Vinuri Cricova. „În scopul sporirii transparenței procesului de achiziții în totalitate, obținerii unui raport de calitate/preț mai bun în cadrul procedurilor de achiziții și reducerii costurilor de tranzacționare pentru toate părțile implicate, întreprinderea este în drept să utilizeze Sistemul informațional automatizat „Registrul de stat al achizițiilor publice (Mtender)”, se spune în acel regulament. 

„Până în luna iulie 2020, întreprinderile de stat și municipale își elaborau niște regulamente proprii de achiziții și acolo prevedeau procedurile așa cum credeau ei că ar trebui să fie desfășurate, numai nu cum prevede legea-cadru, cu toate etapele, cerințele și așa mai departe. Erau toate diferite. Fiecare fondator sau consiliu de administrație își adopta propriul regulament”, explică expertul Viorel Pîrvan.

„În hotărârea de Guvern nu este indicat ca și obligatoriu să participe prin sistemul Mtender. Acolo scrie că „poate”. Dacă fondatorul sau consiliul de administrație consideră că întreprinderea ar trebui să participe, atunci participă, dacă nu – nu. Contribuabilul, cetățeanul nu poate să cunoască și să verifice ce achiziții desfășoară întreprinderile cu capital public, întreprinderile de stat și municipale, doar în cazul în care acestea decid să desfășoare achizițiile prin Mtender și atunci poate cumva să vadă anumite informații”, subliniază Viorel Pîrvan. Totuși, acea hotărâre de Guvern cere întreprinderilor de stat să publice anunțuri despre organizarea unei licitații, dar și să asigure publicarea rezultatului procedurii de atribuire a contractului pe pagina web a întreprinderii.

Trei întreprinderi ale statului au avut contracte cu „Neomatrix” în ultimii doi ani

În aceste condiții, pentru a afla informații despre contractul semnat de Combinatul de Vinuri „Cricova” și firma „Neomatrix” am fost nevoiți să trimitem o solicitare de informații la APP, instituția care gestionează, în folosul statului, întreprinderile de stat și societățile pe acțiuni cu capital de stat. Totodată, am întrebat APP dacă există și alte contracte semnate între această firmă și întreprinderile statului în anii 2021 – 2022. Aceasta metodă este practic singura pe care am putut-o folosi pentru afla despre eventuale contracte între întreprinderile statului și firma Neomatrix.

„APP nu este implicată în administrarea operațională a activității economice a entităților din subordine, de aceea am remis solicitarea dvs. către 20 cele mai profitabile întreprinderi și societăți comerciale cu capital majoritar de stat. Cele trei companii care au răspuns au și avut contracte încheiate, celelalte au spus că nu au avut procurări cu această societate”, se menționează în răspuns.

Combinatul de Vinuri Cricova este una dintre cele trei întreprinderi ale statului care a confirmat pentru APP că a semnat un contract cu firma „Neomatrix” SRL. În răspunsul adresat APP se precizează că acest „contract de achiziții și antrepriză din 4 aprilie 2022 a fost semnat în urma examinării mai multor oferte, unde oferta „Neomatrix” a fost stabilită ca cea mai mică și optimală și care corespunde tuturor condițiile necesare și obligatorii”. La răspuns a fost atașat și procesul-verbal al ședinței din 30 martie 2022 în care a fost desemnată oferta câștigătoare. 

Compania „Neomatrix” desemnată câștigătoare, după un concurs cu alte două oferte depuse

Investigația completă o găsiți AICI.

Sursa: Ziarul de Gardă