Actualitate

(Document) Hotărârea integrală a CC privind interpretarea Articolului 13

(…)Curtea reţine că nu e în poziţia de a da o apreciere ştiinţifică denumirii limbii de stat, precum şi unicităţii limbii, aceasta fiind resortul mediului academic, şi nu al mediului politic sau juridic. Constatând contradicţia existentă între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul articolului 13 alin. (1) din Constituţie, Curtea reţine că nu se află în poziţia de a anula o normă a Constituţiei, revizuirea Constituţiei fiind apanajul Parlamentului. 

(…) Din interpretarea istorico-teleologică a Preambulului Constituţiei, Curtea reţine că Declaraţia de Independenţă a stat la baza adoptării Constituţiei în 1994. De altfel, toate schimbările politice au fost rezultatul luptei pentru eliberare naţională, pentru libertate, independenţă şi unitate naţională. Elementul cheie al procesului de emancipare naţională l-a constituit lupta pentru limba română şi pentru alfabetul latin. Redobândirea dreptului la denumirea limbii şi la alfabetul latin şi-a găsit consacrarea în Declaraţia de Independenţă, care este un act imuabil, anume pentru a pune la adăpost aceste valori naţionale identitare de care depinde salvarea de la asimilare şi dispariţie a însăşi naţiunii."

Curtea Constituțională a dat un verdict ISTORIC: OFICIAL, ÎN R. MOLDOVA SE VORBEȘTE ROMÂNEȘTE

Circumstanţele cauzei

La originea cauzei se află sesizările depuse la 26 martie 2013 şi, respectiv, 17 septembrie 2013, completate ulterior, de deputaţii Ana Guţu, Mihai Ghimpu, Valeriu Munteanu, Corina Fusu, Boris Vieru şi Gheorghe Brega privind interpretarea dispoziţiilor 13 alin. (1) din Constituţie în coraport cu Preambul Constituţiei şi Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *